…Irak, that is!

Nu mi-a plăcut The Hurt Locker. La urma urmei, ce să-mi placă la el? E un film din şirul celor despre Orientul Mijlociu, şir care începe să concureze cu cel despre Vietnam…

Totuşi este o oglindă foarte realistă (asemănător din punctul ăsta de vedere cu “Saving Private Ryan”) a războiului din Irak, a frustrării luptei într-un război fără cap şi coadă, din capriciul de justiţiar al SUA. Soldaţii americani, brigada de genişti, se află zilnic în circumstanţe extrem de periculoase pentru ca în final să ajungă şi la întrebările acelea existenţiale: “De ce fac asta?”, “Acesta este războiul meu?”, “Dacă mor, oare cine-mi va simţi lipsa?”. Ceea ce reiese în final e că soldatul american, la fel ca şi veteranul întors din ‘Nam, cu 30 de ani în urmă, ajunge să fie un inadaptat social, care-şi găseşte liniştea şi împlinirea doar pe front.

Ca să menţionez şi părţile bune ale filmului, trebuie să apreciem suspansul dezarmării unei game extrem de variate de bombe: artizanale, umane şi chiar sinucigaşe, unele cu mai mult sau mai puţin succes şi sângele rece de care dă dovadă personajul principal, deşi are mici scăpări … o să vedeţi!

Cică fosta nevastă (Kathryn Bigelow) a lu’ Cameron e principala contracandidată a eco-Avatarului la Best Director şi Best Picture, cu acest film, dar asta e doar părerea academicienilor de la Hollywood.

PS: Bigelow a făcut un dintre my all-time favourites: ” Point Break “, dar din ’91, nimic interesant dpmdv.

România, mai exact!

Am locuit in Oradea şi Timişoara, dar am călătorit, în scopuri nu neaparat turistice, prin mai multe oraşe din România: Cluj, Arad, Zalău, Jibou, Deva, Sibiu, Sighişoara, Braşov, Bucureşti, Reşiţa, Sinaia, Predeal, Hunedoara, Orşova. Dacă este să vorbim doar despre mediul urban enumerat mai sus, rezultă o altă enumerare: grădina botanică din Cluj, Cetatea din Arad, culmile Meseşului din Zalău, grădina botanică din Jibou (mai faină ca aceea din Cluj, dpmdv), cetatea Devei, cetatea şi centrul istoric al Sibiului, singura cetate medievală locuită din Europa din Sighişoara, Mt. Tâmpa urcat din Braşov, Casa Poporului, drumul către Gărâna, Bucegii şi Castelul Huniazilor din Hunedoara. La marea asta neagră nu am mai fost de când eram mic, deci nu se mai pune.

Din fericire, majoritatea călătoriilor le-am direcţionat spre zonele montane, vizitând în mare parte Apusenii, cu preponderenţă M-ţii Pădurea Craiului, Bihor, Vlădeasa, Plopiş, Codru – Moma şi Zărand. Am apucat în schimb să văd şi Bucegii de câteva ori, Piatra Craiului, Banatului şi Harghitei şi nu în ultimul rând, am traversat culmile Făgăraşului pe şoseaua aia comunistă.

Locuri care mi-au plăcut în mod special:
- Zona Padiş din Parcul Natural al M-ţilor Apuseni
- Lacul Sf. Ana
- Transfăgărăşanul
- Lacul Vidraru
- Dunărea la Orşova

Articolul participa la concursul organizat de viajoa.ro cu premiu constand in 2 nopti de cazare la Pensiunea Roua de Munte din Herculane.

BBB

…putere, ce să aibă?
[Afiş propagandistic low-cost pocăit]

Oare unde îşi vor petrece veşnicia cei care nu ştiu când e “va” şi când e “v-a”?

Later edit: Parcă e un homeless ce ţine pancarda cu “Repent. The End is near”. Nu putem ocoli cumva 2012?

Later edit 2: Îl las pe nenea Cohen să mai adauge ceva la cele spuse până acum:

When they said REPENT REPENT
I wonder what they meant

2009 a fost un an în care regizorii s-au inspirat din literatura pentru copii. Nu cred că s-au inspirat mai mult decât de obicei, dar avem 3 exemple clare: “Coraline”, “Where the wild things are” şi “Fantastic Mr. Fox”. Despre ultima dintre ele, inspirată din cartea lui Roald Dahl, vreau să vă vorbesc.

Concluzie mea e că “îmi place Fantastic Mr. Fox” din mai multe motive:

1. Este o animaţie stop-cadru (sau stop-motion), desenată în cel mai mic detaliu, adăugându-se la lista (destul de selectă şi scurtă) de filme de acest tip. Muncă de chinez bătrân de tot… Cei de la South Park chiar au început în acest mod..
2. Voci de actori consacraţi: Clooney, Streep, Murray, Dafoe, chiar şi Gambon
3. Un vulpoi se aşează la casa lui, renunţă la furtişaguri pentru un job de jurnalist, renunţă la vizuină pentru un bârlog într-un copac, dar mintea îi stă tot la şiretlicuri. Cum să nu-ţi placă aşa ceva? Mai ales că fură de la nişte oameni odioşi…

În final, dacă ajungeţi şi voi la aceeaşi concluzie, vă invit să jucaţi un whackbat!

BBB

Care e?

Vă las să luaţi singuri decizia!

Michael Scott de la Dunder Mifflin

David Brent de la Wernham – Hogg

Eu nu mă pot decide!

BBB