2009 a fost un an în care regizorii s-au inspirat din literatura pentru copii. Nu cred că s-au inspirat mai mult decât de obicei, dar avem 3 exemple clare: “Coraline”, “Where the wild things are” şi “Fantastic Mr. Fox”. Despre ultima dintre ele, inspirată din cartea lui Roald Dahl, vreau să vă vorbesc.

Concluzie mea e că “îmi place Fantastic Mr. Fox” din mai multe motive:

1. Este o animaţie stop-cadru (sau stop-motion), desenată în cel mai mic detaliu, adăugându-se la lista (destul de selectă şi scurtă) de filme de acest tip. Muncă de chinez bătrân de tot… Cei de la South Park chiar au început în acest mod..
2. Voci de actori consacraţi: Clooney, Streep, Murray, Dafoe, chiar şi Gambon
3. Un vulpoi se aşează la casa lui, renunţă la furtişaguri pentru un job de jurnalist, renunţă la vizuină pentru un bârlog într-un copac, dar mintea îi stă tot la şiretlicuri. Cum să nu-ţi placă aşa ceva? Mai ales că fură de la nişte oameni odioşi…

În final, dacă ajungeţi şi voi la aceeaşi concluzie, vă invit să jucaţi un whackbat!

BBB