Blogu' lu' Adela

M-am apucat de aerobic recent, din dorința de a face ceva mișcare sub îndrumarea cuiva. Am ales o sală decentă, cu un program flexibil, care are zilnic la dispoziție diferite antrenamente, fiecare cu un grad diferit de dificultate, fiecare axat pe o anume parte a corpului.

După nici două săptămâni mi-am dat seama că am nimerit într-o lume cum nu se poate mai interesantă de observat: lumea femeilor preocupate de siluetă și de a da jos cât mai multe kilograme, lumea femeilor invidioase și extra motivate, lumea femeilor dornice să aibă un corp frumos, lume care personal mă amuză cum nu se poate mai mult.

De ce e locul ăsta o sursă de amuzament și un studiu de caz interesant?

Sunt câteva obiceiuri care definesc sălile, obiceiuri imposibil de observat.

În vestiar toate sunt amice de suferință, dar și iscoade invidioase: se plâng despre ce să mai mănânce, își admiră bronzul, ținuta nouă achizioționată, o bărfesc pe cutare antrenoare care e mai dură, dar în același timp se observă cu aviditate, și își compară dimensiunile corpului.

Femeile găsesc probleme acolo unde de fapt nu sunt, iar când una găsește o problemă, toate o au. De exemplu, o fată se plângea că, din cauză că merge prea mult la sală, a făcut ‘mușchi’ prea proeminenți la gambe, când ea de fapt este interesată de abdomen. Că arată urât la tocuri. Auzind-o, o fată din vestiar se și recunoaște pe ea în descriere: și ea are aceeasi problemă, de la prea mult mers pe bicicletă, zice ea. Partea interesantă este că cea care i-a generat problema primei fete era chiar o antrenoare, care a remarcat Vai, ce mușchi ai făcut la picioare, urât îți stă.

Când o fată își cumpără un outfit de fitness nou, toate și-l cumpără. Acum este pe val costumația în următoarea formă: pantalon lung mulat, cu dungă lată lateral, și tricou mulat, tot cu o dunga lată lateral. 70 % din fete îl poartă. Sunt curioasă cine va fi inițiatoarea noului trend.

Fetele nu se spală! Sala pune la dispoziție dușuri, dar foarte rar sunt ocupate. E adevărat că unele fete pleacă de acolo cu mașina personală, e adevărat că unele stau aproape, și că unele preferă să își facă duș acasă. Dar e un obicei care mă intrigă: cel în care fetele se schimbă, încă transpirate în haine de stradă, și își aplică deodorantul. Charming, nu-i așa?

Fetele slabe sunt de obicei întrebate: Tu ce cauți aici?. Nu știu dacă e invidia, prostia sau naivitate pură la mijloc, cert e că tot timpul sunt întrebate direct sau li se insinuează asta.

Dezordinea e o caracteristică definitorie: nu de multe ori mi s-a întâmplat să găsesc câte o șosetă aruncată cu grație peste geanta mea, sau câte un picior sprijinindu-se peste tricou, când era loc suficient pe băncuța din vestiar. Again, charming.

Femeile caută mereu confirmare, în special la antrenoare. Confirmare la faptul că obosesc repede, cu privire la perioada în care frecventează sala, la cât sport fac, la durerile pe care le au.

Cele mai simpatice sunt tipele foarte fit, dar trecute deja de vârsta de 45 – 50 de ani. Niciodată nu se plâng. Nu studiază pe nimeni. Zâmbesc indulgent când aud probleme imaginare ce se discută. Își văd de treaba lor.

Sincronul e cam desincronizat. Dacă privești din afara ședința de aerobic, o să pară o ceată de găini, fiecare sărind în ritmul ei, în direcția ei și în stilul ei. Cine vede vreo urmă de malițiozitate în afirmația asta nu a văzut vreodată o ședință de aerobic din exterior. E adevărat că fiecare face ce poate, și nimeni nu condamnă pe nimeni.

Nu în ultimul rând, antrenoarea e o ființă nemaipomenită: de la tipa dură, la cea indiferentă, la cea super motivată, la cea grijulie, și până la cea care se pierde în explicații, toate sunt colege de suferință, și toate zâmbesc când te văd în agonie. It’s a fact.

Am afirmat lucrurile astea fără vreo urmă de răutate. Poate și eu mă regăsesc în obiceiurile descrise mai sus, poate nu, sau nu încă. Cert e că o să mai merg la sală. Nu pentru că mă preocupă atât de tare corpul, ci pentru că e o sursă de energie. Să sperăm că nu devin o cucoană prea preocupată de siluetă, kilograme, abdomen plat și că îmi păstrez ochiul critic larg deschis.