Scriu cel de-al treilea post de pe celular (I heart him). Am lasat in urma si Ljubljana si concediul din acest an. Foarte deprimant! Capitala slovena a fost o experienta sa zicem interesanta. Nu am vizitat prea mult din ea, dar cat am fost acolo nu am putut scapa de senzatia ca sunt in Romania. Doar limba, din care nu am inteles nimic, mi-a adus aminte unde eram. Am vazut castelul din centrul vechi, unde am ajuns cu funicularul, aproximativ ca pe cetatea din Deva. In schimb, pe durata sederii mele acolo, arahnofobia-mi a atins cote maxime. Nu am vazut in viata mea atatia paianjeni mari si dizgratiosi. Si erau peste tot! Orasul este, mai degraba, un amestec de urme ale comunismului cu influente vestice. Cam ca la noi. Acum mai sunt cateva sute de kilometrii croati, 150 de kilometrii sarbesti, iar apoi, welkome to Jimbolia. In cateva ore voi fi din nou acasa. Cum sansele sa dau de un hotspot intre timp sunt extrem de mici, probabil imi voi utiliza adoratul meu wireless de acasa.
