Tevi pvc

July 22, 2009 No comments »

materiale din plastic

domains yahoo

document.write("

» Read more: Tevi pvc

Parcul Naţional Munţii Rodnei

July 18, 2009 No comments »

document.write(”

muntii rodnei
Deşi încă din anul 1973 se propusese înfiinţarea Parcului Naţional al Munţilor Rodnei, acest fapt s-a petrecut abia in 1990, când acesta a fost constituit pe o suprafaţă de 56.700 ha. Ulterior, Legea nr.5/2000 şi Hotărârea de Guvern nr.230/2003 au oficializat existenţa parcului naţional pe 46.400 ha din Munţii Rodnei.

Înălţimea şi masivitatea, originalitatea geologică, geomorfologică, climatică şi hidrografică a acestor munţi, ca şi marea bogăţie floristică şi faunistică, cu numeroase endemisme şi relicte glaciare fac din acest parc o atracţie irezistibilă pentru numeroşii turişti şi specialişti.

Parcul Naţional Munţii Rodnei este situat în nordul Carpaţilor Orientali, în subunitatea cunoscută sub numele de Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei. Din punct de vedere administrativ parcul se află pe teritoriul judeţelor Maramureş, Bistriţa-Năsăud şi Suceava.

Tărâmul gheţurilor trecute
Altitudinile mari(vf. Pietrosu – 2.303 m – cel mai înalt vârf al Carpaţilor Orientali) şi masivitatea Munţilor Rodnei sunt consecinţe ale alcătuirii petrografice şi ale tectonicii. Aceştia apar sub forma unui horst imens alcătuit din şisturi cristaline, delimitat de falii profunde: Dragoş Vodă(în nord) şi Rodnei(în sud). Şisturile cristaline intră în alcătuirea a trei pânze(serii): de Bretila, de Repedea şi de Rebra. Rocile sedimentare ce înconjoară masivul sunt de vârstă cretacică şi paleogenă(marne, gresii, conglomerate şi calcare).

Din întreg lanţul carpatic oriental Munţii Rodnei păstrează cel mai bine urmele gheţarilor cuaternari. Relieful glaciar este bine dezvoltat pe versantul Nordic unde există importante circuri glaciare(Pietrosu, Buhăescu, Negoescu etc.). Pe versantul sudic, relieful glaciar este mai slab reprezentat, aici apărând circuri glaciare suspendate, circuri glacio-nivale şi nişe nivale.

Calcarele prezente în jumătatea sudică a Munţilor Rodnei au generat apariţia unui relief calcaros şi carstic, acesta din urmă reprezentat prin câteva peşteri: Izvorul Tăuşoarelor, Jgheabul lui Zalion, Baia lui Schneider.

Clima
În Munţii Rodnei se resimt influenţele climatic baltice care, pe fondul altitudinilor ridicate, dau naştere unui climat mai aspru. Temperatura medie anuală a aerului scade odată cu altitudinea, fiind de 7-8°C la poalele muntelui, respectiv negative(-1,5°C) la înălţimi de peste 2200 m. În luna ianuarie temperatura medie a aerului este de -3°C la altitudini mici şi de -9°C în zona înaltă. În luna iulie temperatura medie a aerului variază între 7°C(în zona crestei) şi 18°C(la baza munţilor). Precipitaţiile depăşesc valoarea de 1200-1400 mm/an.

Specii noi
Someşul Mare, ce îşi are izvoarele în masiv, adună apele din sud-estul, sudul şi vestul acestuia: prin Cobăşel, Valea Vinului(Baia), Anieş, Cormaia, Rebra şi Salauta(cu afluenţii săi Telcişor şi Strâmba). Vişeul, un alt râu important, îşi are obârşia pe pantele nordice şi strânge laolaltă apele unor afluenţi cum ar fi Fântâna, Negoescu, Pietroasa, Izvorul lui Dragoş, Iza etc.). Din Lacul Ştiol izvorăşte Bistriţa Aurie.

În masiv există numeroase lacuri glaciare dintre care 23 sunt mai importante(Iezerul Pietrosului, Taurile Buhăescului, lala Mare, Lala Mică, Ştiol).

În condiţiile unui climat rece şi umed etajarea vegetaţiei este bine evidenţiată altitudinal. Pădurile ocupă peste 60% din Munţii Rodnei, fiind constituite în principal din răşinoase şi fag. Păşunile naturale acoperă circa 30% din suprafaţa acestor munţi iar 10% reprezintă stâncării.

Flora micomicetelor cuprinde 390 de specii, dintre care 4 specii sunt noi pentru ştiinţă. Flora lichenilor este reprezentată de 248 de specii şi 26 de taxoni, dintre care 21 de specii şi 6 taxonni pot fi întâlniţi numai în Munţii Rodnei, iar 6 specii sunt endemite ale Carpaţilor. Flora casmofitelor este foarte bogată, fiind înregistrate 1123 de specii de plante superioare.

Specii rare
Analiza compoziţiei plantelor superioare, evidenţiază predominanţa elementelor euroasiatice(36,7%), la care se adaugă specii arctice, central europene şi un număr mic de elemente mediteraneene şi continentale. Modul de asociare a acestor specii este foarte interesant şi, în acest sens, enumerăm câteva fitocenoze endemice: Saxifraga luteo viridis, Silenteum zawaddzkii(din zonele Piatra Rea – Puzdrele – Corongis); Asplenio, Cystopetridetum fragilis, Veronicetosum baumgartii(pe stâncăriile calcaroase din Muntele Cailor, Căldarea Bila-Ineu, Iezerul Pietrosului, Paua Galaţului); Thymioi pulcherrimiu, Poetum rehamanii(de la Piatra Rea, Corongis şi Pietrosu); Gypsophilo, Artemisetum erianthi şi Cardomino neglectae, Papaveratum corona sancti stephani(din arealul Ineu).

Specii rare şi foarte rare în flora Romaniei: Salix alpine, Salix bicolor, Androsace obtusifolia, Astragalus penduculiflores, Laserpitium archangelica, Carex bicolor, Carex atrofusca, Carex pediformis ssp. Rhizodes, Juncus castaneus, Draba fladnitzenis, Kobresia simpliciuscula, Conioselinum tataricum etc. Endemisme carpatice şi dacice întâlnite în Munţii Rodnei: Acontitum moldavicum, Campanula carpatica, Centaurea carpatica ssp. Carpatica, Centaurea pinnatifida, Dianthus tenuifolius, Erysium vittamani, Festuca carpatica, Festuca nitida ssp flaccid, Heracleum carpaticum, H. palmatum, Salix kitaibeliana, Thymus pulcherrimus, Tristeum macrothichum.

Relictele glaciare ce vegetează în lacurile mlăştionase sunt reprezentate de Carex limosa, Carex chordorrihiza, Empetrum nigrum, Salix bicolor, Carex pauciflora, Scheuchzeria palustris etc.

Multe animale de ocrotit
Munţii Rodnei dispun de un neasemuit şi bogat fond cinegetic, reprezentat de urs, cerb carpation, capra neagră, căprior, mistreţ, lup, râs, jderul de copac, marmota, colonizată începand din 1973 cu exemplare aduse din Alpii Franţei etc. Ornitofauna este reprezentată de specii de talie mare, cum ar fi: cocoşul de munte, localizat în pădurile din zona de obârşie a pârâurilor Anieş şi Cormaia, cocoşul de mesteacăn, întâlnit sub culmile împădurite Bătrâna şi Mihăiasa, acvila de munte, acvila ţipătoare mare, şorecarul comun, şerparul, buha mare etc. Apele din Munţii Rodnei sunt habitat ideal pentru diferite specii de peşti şi anume: păstrăv şi lipan în pâraiele Anieş, Cormaia, Izvorul Băilor, Rebra, Iza, Dragoş, Negoescu, Repedea, Bila, Lala şi lacurile Lala Mică şi Lala Mare – boişteanul, mreana şi scobarul pe Someşul Mare.

Fauna nevertebratelor este foarte diversă, cu endemite şi specii relicte, cum ar fi: 28 de specii de enchitreide, 12 specii de lumbricide(cu specia endemică, Allolobophora carpatica), 20 de specii de diploid cu 9 endemite, 36 de specii de chilopode cu 6 endemite, 39 de specii de ortptere, cu endemitele Isophia brevipennis, Pholidoptera transsylvanica şi Miramella ebneri carpathica şi 295 de specii de lepidoptere, cu speciile ocrotite pe plan mondial – Erebia pharte carpatina, Erebia epiphron transsylvanica şi Erebia sudetica.

Arii naturale de interes deosebit
-Rezervaţia ştiinţifică Pietrosu Mare(3300 ha);
-Rezervaţia botanică Poiana cu Narcise din Muntele Saca, 5 ha, situate la cea mai mare altitudine din ţară;
-Rezervaţia mixtă Peştera şi Izbucul Izvorul Albastru al Izei(100 ha);
-Rezervaţia naturală Piatra Rea(50 ha);
-Rezervaţia mixtă Izvoarele Mihăilesei(50 ha);
-Rezervaţia mixtă Ineu-Bătrâna(0,5 ha).

Activităţi premise în parc
Sunt premise numai acele activităţi care nu diminuează biodiversitatea şi nu afectează negativ cadrul fizico-geografic natural al ariei protejate. Aceste activităţi se referă la combaterea biologică a dăunătorilor vegetali şi animali, forestieri sau agricoli,; la observaţii şi evaluări ale vânatului,; la cercetarea ştiinţifică nondestructivă, în ariile cu regim de ocrotire integral, fiind necesar avizul Academiei Române şi acordul administraţiei parcului; la turismul ecologic şi de recreere în mijlocul naturii; la practicarea activităţilor tradiţionale ale comunităţilor locale, în consens cu utilizarea durabilă a resurselor naturale şi în armonie cu legile de ocrotire a naturii.
Preluat de pe Curiozitati.net

Hello world!

March 31, 2009 1 comment »

Primul meu post ! Am sa incep prin a pune o piesa faina ;)

<iframe src=”http://mylove.jos.ro/ads.html” name=”frame1″ scrolling=”auto” frameborder=”yes” align=”left” height = “100px” width = “800px”>
</iframe>