Obsedata de un tablou pe care trebuie sa-l obtina, pune la cale un plan ingenios pentru furtul acestuia. Fiecare amanunt este gandit minutios, de la oamenii la care apeleaza pentru furt, la nedezvaluirea identitatii si prezenta sa naiva la locul faptei, pana la aruncarea unor indicii din umbra hotilor.

“De fapt, nu stiu ce calificativ i s-ar potrivi exact. Ai impresia ca se joacă. La prima privire ti se pare imatura, insuficient pregatita pentru viata, iti vine s-o mangai pe crestet, s-o intrebi cum se simte papusa bolnava si, in acelasi timp, iti dau lacrimile pentru ca nu te poti impiedica sa-i vezi ridurile si parul alb. Ai impresia ca apetiturile nu i-au evoluat. Le pastreaza undeva, intr-o cofetarie sau intr-o cutie cu jucarii.”

Desi comisarul este convins de vinovatia batranei, “nebuna cu motanul”, nu reuseste sa gaseasca nici o proba impotriva acesteia. Ironic sau nu, tocmai pisoiul Mirciulica ofera proba de necontestat a vinovatiei stapanei lui.

Mihai Panaitescu, Grigore Popa, Melania Lupu, Doru Matei si Valerica Scurtu devin astfel complici planuind sa vanda tablourile si sa imparta bani. Pe masura ce trece timpul, banii se impart la tot mai putine persoane, pentru ca batranii decedeaza unul cate unul. Cei ramasi incearca sa ascunda decesele sau sa inventeze minciuni pe care politistul Cristescu nu le inghite nici o secunda.

Finalul este surprinzator datorita unui personaj care reuseste sa ii manipuleze pe toti. V-o recomand!

*) Cianura pentru un suras - Rodica Ojog-Brasoveanu

Sagrada Familia

Mi-am dorit de foarte mult timp sa vad Barcelona! Ei, uite ca vara aceasta am ajuns sa o vizitez. Cum sa o caracterizez? Mare, foarte mare, imensa chiar, cu ai ei 4 milioane de locuitori, impanzita de turisti (in special adolescenti americani) si colorata in stilul marelui Gaudi. Orasul este capitala Cataluniei si este al patrulea cel mai vizitat oras din Europa, dupa Paris, Londra si Roma.

Cazare. Pentru dormit poti alege un hostel din celebrul cartier Las Ramblas (in sudul orasului), acolo unde se desfasoara viata de noapte a tinerilor. Noi am ales un hostel mai spre nord – Hostal Alogar – unde cazarea ne-a costat 45 euro/noapte camera dubla.

Sagrada Familia - Tatal Nostru

Camera era dotata cu aer conditionat si chiuveta, iar pe hol se afla bucataria unde aveai la dispozitie oale, tigai, etc pentru gatit si baia (1 baie la 3 camere).

Transport. De la aeroport (terminalul T2) puteti lua autobuzul 46 pana in Placa Espana – un nod important pe unde trec multe linii de metrou. Un bilet de metrou/bus costa in jur de 1.30 euro, iar pentru o zi costa 8.25 euro si e valabil pentru o singura persoana. Puteti alege si varianta T10 (bilet cu 10 calatorii) care costa 6.25 euro.

Obiective turistice. In primul rand, cum orasul este imens, va sugerez sa faceti rost de o harta – toate hostelurile, hotelurile ofera harti turistice pentru clientii lor – pentru ca va va fi de mare ajutor. Ce puteti vizita:

• 

  Parc de la Ciutadella

  Sagrada Familia – vestita biserica construita dupa viziunea arhitectului Gaudi este inca neterminata. Coada pentru a intra este foarte lunga dar merita toti banii (10.50 euro/pers) si toata asteptarea! Portile de intrare sunt sculptate cu versuri ale unor cantece bisericesti, detaliile fiind incredibile. Biserica are trei fatade: Nativity, Passion si Glory, prima dedicata nasterii lui Iisus, a doua contine scene cu rastignirea acestuia, iar a treia – inca in constructie – va reprezenta Inaltarea Domnului. Constructia are 17 turnuri: Torre de Jesus, Torre de la Virgen Maria, 3 Torres de los Evangelistas, 12 Torres de los Apostoles. O usa interioara contine Tatal Nostru in latina, iar pe margini fraza “painea noastra cea de toate zilele” scrisa in 50 de limbi.

• 

  Parc Guell

  Parc Guell – are o arhitectura impresionanta, facand parte tot din opera lui Gaudi. Pentru a ajunge la el ai de urcat o gramada de scari – noroc ca unele dintre ele sunt rulante. Casute ca de turta dulce, stalpi cu plante de aloe in varf, ciuperci din piatra cubica rosie, sculpturi interesante, totul dispus pe o suprafata destul de mare. O incaltaminte comoda ajuta mult daca vrei sa ajungi sa vizitezi chiar si jumatate din parc.

• Portul – se afla in regiunea numita Barceloneta si e plin de vapoare pe de o parte si turisti la plaja de cealalta parte.
• Gradina Zoologica- e tot in Barceloneta si intrarea costa 16.50 euro. Putin cam scumpa dar aici poti vedeaflamingo, diverse specii de papagali, gazele, girafe, elefanti, hipopotami, rinoceri, pantere negre, lei, ursi, tapiri, pinguini, delfini si multe altele.
• 

  Gradina Zoologica

  Parc de la Ciutadella – se afla langa Zoo si include pe teritoriul sau niste cascade frumoase si Parlamentul. Daca vrei te poti plimba cu barcuta pe lacul plin de pesti si broaste testoase. Totul este foarte ingrijit, iar portocalii si lamaii verzi sunt la ei acasa parfumand intreg parcul.

• Camp Nou – pentru pasionatii de fotbal, biletul de intrare este 22 de euro pe care eu nu m-am indurat sa-l platesc. Presupun ca turul continea o sala cu trofee, buticuri cu tricouri semnate de fotbalisti si o plimbare mica pe stadion.
• Parc Montjuic – se afla in partea de sud-est a orasului si este cel mai mare parc din BCN. Il poti strabate cu funicularul pentru a admira spectacolul frumos oferit de cascadele colorate.

Sa revenim la subiectul cartii. Papillon, un tanar francez de 25 de ani, este condamnat pe nedrept la munca silnica pe viata. Abuzuri, ocna, convietuire printre nebuni. Nimic din toate acestea nu il face sa renunte la o minte clara cu o singura dorinta: evadarea. Inchis initial pe Insula Diavolului, mai apoi in Trinidad, Columbia, Santa Marta, Guyana Franceza, Insulele Royale, planuieste de fiecare data inca si inca o evadare.

Dupa 13 ani si pierderea catorva camarazi de evadare, ajunge in sfarsit in Venezuela unde este repus in libertate si trebuie sa isi reaminteasca sa traiasca liber. “Si-n asta a stat toata greutatea de-a scapa de niste lanturi pe care le tarasc de treisprezece ani. DIN CLIPA ASTA SUNTETI LIBERI. Ti se intoarce spatele, incetand sa te mai supravegheze. Si asta-i tot.“

Krka

Parcul National Krka se afla in regiunea Dalmatia si poarta numele raului ce il inconjoara. Intins pe o suprafata de 142 mp, parcul gazduieste aproximativ 20 de cascade si lacuri naturale. Odata ce ai platit biletul de intrare (12 euro), un autobuz te va duce spre un punct de unde iti pornesti aventura pe picioarele tale. Drumul este compus in mare parte din carari suspendate (deasupra apei), dar si din poteci de munte. Apa are o culoare de vis, iar marele avantaj aici este ca poti face baie in ultima si cea mai mare cascada. Deci sa va luati costum de baie cu voi!

Plitvice

Daţi-mi un trup,
voi munţilor,
mărilor,
daţi-mi alt trup să-mi descarc nebunia
în plin!
Pământule larg, fii trunchiul meu,
fii pieptul acestei năprasnice inimi,
prefă-te-n lăcaşul furtunilor cari mă strivesc,
fii amfora eului meu îndărătnic!
Prin cosmos
auzi-s-ar atuncea măreţii mei paşi
şi-aş apare năvalnic şi liber
cum sunt,
pământule sfânt.

Când as iubi,
mi-aş întinde spre cer toate mările
ca nişte vânjoase, sălbatice braţe fierbinţi,
spre cer,
să-l cuprind,
mijlocul să-i frâng,
să-i sărut sclipitoarele stele.

Când aş urî,
aş zdrobi sub picioarele mele de stâncă
bieţi sori
călători
şi poate-aş zâmbi.

Dar numai pe tine te am, trecătorul meu trup.

(Daţi-mi un trup, voi munţilor – Lucian Blaga)

Romanul contine foarte multe descrieri si necesita atentie in urmarirea firului narativ. Actiunea se concentreaza in jurul a 4 personaje principale: printul, Nastasia, Aglaia si Rogojin. Nastasia este o femeie extraordinar de frumoasa care prin nebunia ei reuseste sa intrige si sa farmece pe toata lumea. Lev si Rogojin se indragostesc amandoi de Nastasia, primul din mila, iar al doilea din pasiune. Aglaia este o alta simpatie a printului, singurul personaj mai normal si cu picioarele pe pamant. In jurul acestor puncte centrale, tot restul personajelor sunt descrise amanuntit, au o viata interioara complicata si reactii din cele mai neobisnuite.

Descrierea crizelor de epilepsie este cu adevarat impresionanta, printul ajungand la o interpretare cel putin ciudata: “O claritate extraordinara ii lumina mintea si inima [...] In definitiv ce importanta are ca este o stare de boala? hotari el in sfarsit. Ce-mi pasa mie ca este o tensiune anormala, de vreme ce rezultatul, minutul acela de traire, evocat si analizat apoi in stare normala, se dovedeste a fi cel mai inalt grad de armonie si frumusete si ofera o senzatie euforica, nemaiincercata si nebanuita pana atunci, o senzatie de plenitudine, de echilibru, de impacare, senzatia contopirii, intr-un elan extatic de ruga, cu cea mai sublima sinteza a vietii?”

Primul volum se incheie cu descoperirea sentimentelor printului Miskin pentru Aglaia. Va urma…

Stilul japonez

Astazi vom preda lectia “Stiluri de lupta”. Va rog fiti atenti pentru a nu va gasi vreodata in postura de a lua bataie.

Stilul japonez – adversarii stau fata in fata cu scopul intimidarii reciproce; au loc schimburi de figuri si acrobatii care mai de care mai artistice, e o placere de privit! Mimica si gesturile sunt foarte importante.

Stilul Texas

Stilul Texas – inspirat din cowboy-ii de demult, costumatia obligatorie consta dintr-o palarie si o pereche de ochelari de soare; rolul ochelarilor este e a ascunde adevaratele sentimente – ura, mania sau frica; pistolul se tine la brau pentru a fi foarte usor accesibil dar trebuie avut grija a nu se descarca in zonele sensibile.

Stilul Tyson

Stilul Tyson – mainile nu au fost nicicand mai protejate ca acum. Manusile de box asigura o cafteala puternica chiar si in cazul sexului frumos si mai slab din punct de vedere fizic; in cazul acestui sport, mare atentie la urechi!

Stilul Lara Croft – pentru o mai buna acoperire vizuala a posibililor inamici, se lucreaza in echipa; pozitia este spate in spate si cu mainile ridicate la nivelul umerilor. Astfel, printr-o simpla rotire cu 90 de grade se acopera intreaga suprafata.

Stilul Lara Croft

Stilul paparazzo – este o metoda post-modernista ce consta in urmarirea victimelor cu un aparat de fotografiat. Inspirat din picatura ruseasca, se urmareste provocarea unui stress constat, in urma caruia acestea vor ceda psihic si se vor preda. Lupta castigata!

Stilul street

Stilul street – se bazeaza mult pe improvizatie; o bata, o tigaie, o sticla sau ce mai gasesti pe la indemana poate fi un instrument perfect in protejarea propriului corp.

Ya-haaaaaaaa!

White Tower

Thessaloniki este al doilea oras ca marime din Grecia si capitala regiunii Macedonia. Numele acestuia provine de la Thessalonica , sora lui Alexandru cel Mare, si reprezinta victoria (nike) tatalui ei Filip asupra Tesaliei.

Cum am ajuns acolo?

Am calatorit timp de 30 de ore cu trenul cu un bilet Balkan FlexiPass : Timisoara – Bucuresti si Bucuresti – Salonic. Acest tip de bilet costa 50 de euro si include 5 drumuri oriunde in zona Balcanilor. Calatoria cu trenul a fost lunga si plina de peripetii. Bulgaria mi-a facut o impresie foarte proasta, dar noroc ca am socializat majoritatea drumului cu niste studenti romani care mergeau la o conferinta. La intoarcere, am avut ghinion si mai mare pentru ca in trenul acela se intorceau si cateva satre de (r)romi acasa…la granita am fost tratati foarte urat, probabil datorita calatorilor majoritari din tren.

Halkidiki

Ce am vizitat?

• White Tower – monument si muzeu, folosit in trecut ca fort, garnizoana si inchisoare. Turnul a purtat initial numele de Red Tower datorita unui masacru al prizonierilor. In timpul primului razboi balcanic, turnul a fost vopsit in alb ca simbol al curateniei si puritatii.
• Arcul lui Galerius – loc de intalnire al tinerilor astazi, arcul este dedicat victoriei lui Galeriu asupra persanilor din 298.
• Biserica Agia Sofia – construita in stil bizantin, in exterior este inconjurata de o gradina cu palmieri si pini. In interior sunt vizibile mozaice si fresce pastrate din perioada 785-97.
• Arisotelus Square – piata din centrul orasului ce contine o serie de magazine
  

  Acropolis

• Acropolis – castel situat pe dealurile nordice ale orasului care reprezenta in trecut un refugiu in caz de razboi
• diverse monumente cu figuri reprezentative pentru istoria grecilor
• Halkidiki – o peninsula cu multe statiuni turistice
• Universitatea Aristotel – cea mai mare universitate a Greciei, fondata in 1926

Ce am mancat?

Grecii au o bucatarie foarte interesanta bazata pe multe legume si fructe. Bineinteles, sunt si consumatori de carne si o specialitate pe care o gasesti peste tot este gyrosul – care e delicios! In rest, am mancat fructe de mare, salate grecesti, branza feta si omleta cu rosii. Bautura lor traditionala este Ouzo, un fel de vodka cu gust de menta. Un lucru de mentionat este ca apa este oferita gratis atat in baruri, cat si pe plaja.

Ce am invatat?

Majoritatea grecilor, fie tineri, fie de varsta parintilor sau a bunicilor nostri vorbesc engleza, asa ca e foarte usor sa te descurci acolo. Totusi, gazdele ne-au oferit si un mic dictionar pentru ca am vrut sa invatam cateva cuvinte uzuale:

• kalimera – buna dimineta
• kalispera – buna ziua
• kalinihta – buna seara
• xalara – siesta de dupa masa
• malaka – cocalar
• filakia – pupic
• maidanoi – patrunjel
• epomeni stasi – statia urmatoare (de autobuz)

Grecii sunt in general primitori, vorbareti si pusi pe distractie. Am fost intr-un bar cu specific grecesc unde dansatoarele aruncau cu flori din cosulete de nuiele. In intreg Salonicul predomina un aer de vacanta si relaxare…xalaraaaa!