Din pacate, ba da!

Cam tarziu reactionez si eu la povestea dintre Cabral si DeMaio, dar am fost in Moldova dupa cum stiti. De obicei nu ma prea bag in seama la astfel de dezbateri pe blog (de fapt cred ca e prima de genul la care comentez), desi imi plac la nebunie si imi stau si mie in fire, insa de data asta simt nevoia sa ma exprim. Tocmai pentru ca sunt satula de ce se promoveaza in mass-media. Si trebuie sa-i dau dreptate lui DeMaio, si sa-i atrag scurt atentia lui Cabral ca indiferent cat curaj i-a trebuit lui Paulica, nu consider ca un astfel de curaj trebuie aplaudat. Am inteles ce vrei tu sa spui cu acel post , Cabral, doar ca nu ai ales cel mai bun exemplu. Asta cred ca este buba. Poate daca nu ar fi pline ecranele si publicatiile de astfel de curajosi, reactiile noastre nu ar fi atat de “violente”. Dar exista totusi cel putin o mana de oameni in tara asta care e satula de asa ceva! Ma intreb de care ori ati auzit in ultimul timp oamenii spunand : nu ma mai uit la tv! ? Ca eu foarte des. Si nu cred ca e normal.

Am sa va spun o poveste trista, care mi-a venit acum in minte, apropo de vise, curaj si batjocura care exista la noi. Nu de mult am aflat care este unul dintre motivele pentru care Razvan Krivach nu este promovat la noi. Pentru simplul fapt ca atunci cand s-a pus problema lansarii lui, unul dintre greii muzicii noastre de calitate (exprimarea nu e la figurat), care a vrut sa-l promoveze, i-a spus ca ar trebui sa se vopseasca blond. E suficient sa accesati linkul ( in cazul in care nu-l stiti pe Razvan) ca sa intelegeti de ce am fost stupefiata de aceasta propunere. Apropo, cati dintre voi ati auzit de el sau stiti ce a mai compus nou? Si a castigat Cerbul de aur! …

Oricum, talente adevarate sunt extrem de multe in Romania, insa nu au loc pe piata datorita kitchului si a mediocritatii care sunt promovate la noi. Si asta e trist. Astea sunt exemplele pe care le dam, atat celor de la noi, inclusiv copiilor nostri, cat si celor din afara. Nu zic ca asa cum e la noi nu e la nimeni, dar… de ce nu putem fi noi altfel? De ce nu putem sa transmitem alte mesaje prin cele mai importante canale de comunicare? Si ne miram apoi ca generatiile noi sunt atat de superficiale? Sper doar ca potentialul din ei sa castige aceasta lupta (in cei care se da)!

Va las sa va delectati cu Razvan Krivach: