Azi, spre deosebire de alte zile, m-am trezit cu un sentiment de melancolie, neputinţă şi dor. Fără un motiv special, poate doar pentru că azi e 1 decembrie şi peste tot se vorbeşte despre apartenenţă, dragoste de ţară şi de locurile natale. Azi mai mult ca niciodată mi-e dor de locurile natale, mi-e dor de cei dragi şi mi-e dor să fiu acolo unde-mi sunt rădăcinile…
Nu sunt departe, nici măcar în altă ţară, dar nu sunt acolo şi e ca şi cum aş fi la mii de kilometri…
Azi sunt mai melancolică şi mai visătoare ca oricând pentru că am realizat încă o dată că ai nevoie de foarte puţine lucruri ca să fi fericit. Şi azi sunt tristă pentru că mă mut… din nou
Last 5 posts in eu cu mine
- Amintiri preţ de-o clipă - October 21st, 2012
- Frânturi ale unor zile - June 19th, 2012
- Despre tot si despre nimic... - June 4th, 2012
- Ceva despre zona de confort - November 11th, 2011
- Cu drag, pentru mama! - November 2nd, 2011
Tags: 1 decembrie, dor
