O lecţie importantă

… sosită exact ca marile începuturi: atunci când le aştepţi mai puţin şi când eşti total pregătit să le faci faţă. Întotdeauna am crezut că primeşti exact atât cât poţi să duci: nothing less, nothing more!

Nu e prea târziu niciodată să înveţi ceva din lucrurile pe care le trăieşti  sau de la oamenii pe care îi întâlneşti. Fiecare poveste are ceva unic şi aparte şi depinde de tine cât eşti de capabil şi cum o să o trăieşti. Vine un moment în viaţa când ai parte de cea mai importantă lecţie de până atunci. Care, după caz, vine la pachet cu o palmă, în sensul figurat bineînţeles. O palmă care te loveşte atât de tare, astfel încât nu-ţi dai seama ce s-a întâmplat, cum s-a întâmplat, când s-a întâmplat şi mai ales de ce ai primit-o.

Pe moment nici măcar nu eşti capabil să recunoşti cât e de adevărat. Pentru că tuturor ne e mai comod să găsim explicaţii sau să găsim greşeli în comportamentul celorlalţi şi nu în comportamentul nostru. Pentru că dezamăgirea şi golul imens pe care îl simţi imediat ce ai conştientizat ce ţi se întâmplă e mai dureros şi mai puternic decât orice altă senzaţie trăită vreodată. Şi regretul, nu l-ai perceput ca fiind atât de crunt, atât de insuportabil, atât de adevărat.

Şi nu există nimic, dar absolut nimic care să te pregătească sau care să-ţi prevestească ce are să ţi se întâmple şi orice grijă, cumpătare sau precauţie nu puteau prevesti un astfel de deznodământ. Nici măcar nu poţi vorbi despre asta pentru că simplul gând că te-ai putea auzi spunând cu voce tare ce ai învăţat este o pedeapsă mai mare decât lecţia în sine.

Însă te bucuri că ţi s-a întâmplat pentru că ştii sigur ca vei fi alt om. Odată primită, lecţia, nu o vei mai uita niciodată…

Tags: despre mine, important, lectie