Nu i-a fost niciodată frică de o dimineaţă, în nici un caz cum îi era acum. Şi nu era pentru că începea o nouă săptămână sau pentru că va trebui să se trezească devreme, ci pentru că va deschide ochii şi va trebui să privească…
…mai întâi locul gol de lângă şi mai apoi în jur. Într-un final, să se ridice şi să înceapă din nou, viaţa ei reală.
Va trebui să nu mai viseze, cel puţin nu cu ochii larg deschişi. Visele sunt pentru pleoape închise în vecinătatea confortabilă şi caldă a unei strângeri de mână. Va trebui să plece fără să lase un sărut pe o pereche de ochi închişi şi leneşi şi fără să mângâie un obraz cald.
Dimineaţa, va trebui să înveţe iar, să fie doar ea. Să nu mai deschidă ochii de 2 ori, convingăndu-se că nu visează şi să nu mai toarne cafea în 2 ceşti. Să nu păşească în vârful degetelor şi să trântească în voie toate uşile ieşite în cale.
Cel mai probabil că va fi greu la început pentru că mintea îi va juca feste iar visele din zori îi vor vinde iluzii. Va alege să nu se resemneze, deşi calea cea mai uşoară ar fi să nu creadă în nimic, sperând că asta o va proteja cumva de dezamăgirea speranţelor topite în clipele următoare. Cel mai probabil că va avea privirea senină pentru că povestea nu e imposibilă. E doar mai greu de realizat.
Last 5 posts in aiurea
- Un atunci - November 20th, 2012
- Mă gândesc - September 25th, 2012
- Dacă va fi un sfârşit... - September 20th, 2012
- Frânturi ale unor zile - June 19th, 2012
- Într-o zi... - May 25th, 2012
Poate ca fiecare dimineata e nous speranta…..
totul e posibil, absolut totul atunci cand e dorit cu sentimente frumoase…
nu trebuie sa fi dezamagita ca nu se intampla asa cum ai planificat tu… lasa universul sa aranjeze lucrurile tu numai spune-i ce-ti doresti, nu si cum
Buna, adresa mea de email este cea cu care m-am inregistrat, daca ai timp trimite-mi te rog un mail, am incercat sa-ti gasesc adresa pe blog, sa-ti trimit o propunere dar n-am reusit s-o gasesc
multumesc