Locuri Cu Povesti
Nu ştiu de ce preferăm să plecăm pe întuneric. Nu ne mai plac cuvintele şi nici privirile. Obrajii nu-şi mai zâmbesc iar pielea nu ne mai tresară. Nu ne mai cunoaştem. Nici măcar în cuvinte scrise sau tastate. Mi-amintesc de un atunci! Câteodată doar. De o zăpadă şi de nişte scaune reci dintr-un aeroport oarecare. [...]
Zâmbesc pentru că la umbra unui măslin, cu marea în faţă, nu găsesc motive să fie altfel. Nici măcar gândurile nu mi le găsesc. Mă gândeam cu câtă înverşunare căutam metode să le alung înainte. Aici, totul e simplu şi complet. Privesc imensitatea albastră din faţa mea şi nu mă gândesc la nimic. Nu reuşesc [...]
Continue reading about Undeva, sub un măslin, valurile poartă gînduri
Azi vreau să vă spun o poveste. O poveste despre un loc unde aromele de ceai şi cafea se luptă pentru supremaţia şi admiraţia nărilor şi papilelor celor care sunt atraşi înăuntru. Despre un loc cu pereţi verzi şi mobilă albă. Cu mese şi scaune de lemn alb unde tronează nestingherite huse colorate şi biscuţi [...]
