de câte ori ?

Posted in chihlimbar, pic(ă)turi on November 14th, 2016 by -X-


*

de câte ori să-ți repet că viața-i o iluzie ?
că ceea ce vezi nu e adevărat
iar ceea ce nu poți vedea
nu poți înțelege.

de câte ori să-ți repet
să nu te încrezi în ceea ce poți înțelege
ci doar în ceea ce simți ?

de câte ori să repet
să-ți încui creierul într-un seif de modă veche
apoi, în zorii înrourați,
să arunci cheia pe o pajiște cu margarete ?
*


imagine -  Malika Favre


Free website hit counter

var sc_project=6753314;var sc_invisible=1;var sc_security=”9c4f7fca”;

counter on tumblr
Tags:

scrânciobul toamnei

Posted in chihlimbar, personale on October 31st, 2016 by -X-

*
toamna e singura care
poate preschimba clorofila în aur și apoi aurul în rugină.
e un alchimist ce posedă secrete nescrise în cărți
și dorințe abia schițate
desprinse parcă din miniaturile chinezești,
cu vise mirosind a mere roșii crețești, cafea la ibric
și semințe de mărar
plus senzația de abandon
într-un scrânciob care dându-se peste cap
îți dă peste cap inima ;)


Free website hit counter

var sc_project=6753314;var sc_invisible=1;var sc_security=”9c4f7fca”;

counter on tumblr

(re)stanțe de toamnă

Posted in alandala, chihlimbar, personale on October 24th, 2016 by -X-

*
acolo unde se duc toți anii aceștia
nimeni nu poartă haine Burberry sau accesorii Gucci,
și nici diavolul nu se îmbracă de la Prada.
ca să ajungi acolo trebuie să treci granițe succesive de crizanteme arămii
și mesteceni desfrunziți.

în loc de pașaport îți trebuie o iluzie
după care să fi alergat dintotdeauna,
și-n loc de viză un pahar de vin de culoarea chihlimbarului
iar ca bilet de călătorie
toate strofele vieții
cu rime mai puțin reușite
sau cu parabole pe care nu le ceri nimănui să le înțeleagă
deși dorești nebunește ca cineva să le pătrundă sensul adânc.
*

 

acolo depărtarea e atât de aproape încât
te sufocă prin prezența ei.

acolo oamenii nu sunt mai culți,
nici înfumurați, nici bogați,
nici binevoitori, nici gata să te ajute
să-ți reciclezi greșelile fără de voie.

acolo e atât de ciudat încât îți dai seama
că nici o zi nu e mai bună ca ziua de Mâine,
pentru că nu-i îmbrăcată în haine demodate sau de prost gust;
pentru că ea poartă la rever speranța și ține în mână
un evantai de tentații.

oprește-te, îți spun, sau te rog abia șoptit,
nu alege deocamdată nimic.
mai ai rabdare douăzeci și patru de ore
și vei vedea că nu-ți va lasa nimic din ceea ce ți-ai dorit.
*

 


Free website hit counter

var sc_project=6753314;var sc_invisible=1;var sc_security=”9c4f7fca”;

counter on tumblr

improvizații de octombrie

Posted in chihlimbar, improvizaţii, personale on October 12th, 2016 by -X-

***
lumina soarelui se scurgea cu mirare pe caldarâm
în urma pașilor tăi
urmărindu-ți umbra nehotărâtă ce pendula
între ceea ce-ti doreai
și ceea ce nu aveai curaj să-ți dorești.

aveam sentimentul că citesc o carte
scrisă expres pentru mine
în care fiecare cuvânt se contopea imperceptibil
cu câte o celulă a trupului
și mă întrebam ce rost avea
să traversezi toate clipele acelea cu gust de miere și pelin
pentru a veni acolo unde
niciodată nu te-aș fi putut aștepta …


Free website hit counter

var sc_project=6753314;var sc_invisible=1;var sc_security=”9c4f7fca”;

counter on tumblr

libertango de septembrie

Posted in chihlimbar, flash on September 25th, 2016 by -X-

plutește în văzduh un “nu știu ce”
pe care îl recunosc în arcușul toamnei care alunecă pe cerul saturat de lumină;
melodia dansează în sângele meu
și gonesc cu ochii închiși pe drumul imposibilei reîntoarceri.
dar de fapt nu gonesc
ci sunt prinsă într-o clipă anume
ca o eșarfă prinsă cu o clamă de rufe
pusă la uscat în aerul unui alt septembrie
evadat din toate timpurile gramaticale
anume parcă pentru a-mi da peste cap sintaxa vieții.


Free website hit counter

var sc_project=6753314;var sc_invisible=1;var sc_security=”9c4f7fca”;

counter on tumblr