de ceva vreme Brâncuși nu mai e al nostru …

Posted in esenţa zborului, personale, portretul de joi on November 3rd, 2016 by -X-

 Constantin Brâncuși performed by Massimiliano Nugnes

 

În ultimele săptămâni a fost mare tam-tam pe subiectul legat de donațiile pentru Cumințenia Pământului.
Dintr-o dată s-a descoperit faptul că Brâncuși e al nostru, ba nu, e al meu și al tău … și tot feluri de sloganuri mai mult sau mai puțin inspirate au început sa sufoce spațiul media si pe cel on-line.

Țin să spun două lucruri ;
- nu am donat pentru Brâncuși
- de multă vreme Brâncuși a încetat să fie și, sau numai, al nostru. Iar asta se întâmplă datorită faptului că alții îl cunosc mult mai bine și îl prețuiesc mult mai mult decât o facem noi.

Acestea fiind spuse revin la portretul de joi.
Este vorba de acel Brâncuși interpretat de către Massimiliano Nugnes în cadrul festivalului Statui Vivante 2016 organizat de Teatrul Masca.
Actorul italian, născut în 1990, prin elemente simple dar temeinic studiate, a surprins foarte bine spiritul sculptorului .

Am scris mult despre Brâncuși în seria esența zborului căci operele lui m-au cucerit de la prima privire, m-au cucerit de pe vremea când purtam ghiozdam și nu știam că Masa Tăcerii pe care o dădeau la Teleenciclopedia reprezintă mai mult “temporalitatea tăcerii” decât o simplă masă ;)

Am inserat o mini-galerie pentru a sustine afirmațiile vis-a-vis de performanța artistică a lui Massimiliano Nugnes dar și pentru a scoate în evidență faptul că Teatrul Masca chiar e un teatru de anvergură europeană.


Free website hit counter

var sc_project=6753314;var sc_invisible=1;var sc_security=”9c4f7fca”;

counter on tumblr
Tags: ,

Brâncuși … evadarea din labirint

Posted in esenţa zborului on February 19th, 2016 by -X-

Constantin Brâncuși – Muza Adormită/Sleeping Muse (1910)
*

Azi, 19 februarie, este ziua de naștere a lui Constantin Brâncuși și, începând din 2016, este și sărbătoarea națională a unuia din cei mai cunoscuți români.
Nu voi scrie un text biografic sau unul axat pe exegeza sculpurilor sale. Cine dorește așa ceva le poate găsi pe net sau chiar aici, pe acest blog.
Azi vă voi lăsa în compania vorbelor sale …

**************************************

”Reala nu este forma exterioara a lucrurilor, ci esenta lor. Pornind de la acest adevar, nimeni nu poate exprima realitatea imitand suprafata exterioara a lucrurilor. Numai eliminand detaliile, ornamentele, accesoriile inutile, numai simplificand si reducand totul la esential, numai trecand de la particular la general se poate ajunge la forma pura.”
*

Model în ținută Schiaparelli lângă sculptura Pasăre în spațiu
foto – Louise Dahl Wolfe (1939)
*

 

“Între timp, trec zilele, trec anii. Iar eu caut acea formă definitivă, nepipăibilă, alunecoasă.”

Silvana Mangano la Muzeul de Artă Modernă din New York pozând alături de Domnișoara Pogany
foto – Eve Arnold  (1956)

 

“Simplitatea nu este un tel, ajungi la simplitate daca te apropii de talcul adevarat al lucrurilor.”

 

Model pozând cu Pasăre în spatiu
foto – John Rawlings (1944)

 

“Eu forma o caut în tot ceea ce creez!…

Constantin Brâncuși, Autoportret (1933)

 

“Acum, la bătrâneţe, văd că, în fond, Masa tăcerii este o altă, o nouă Cina cea de taină…  Linia Mesei tăcerii… vă sugerează curbu­ra închisă a cercului, care adună, uneşte şi apropie… Această sculptură (operă de o viaţă întreagă) va aparţine tuturor timpurilor, din pricină că am despuiat forma esenţială de toate trăsăturile care ar putea să vă povestească de vreo anu­mită epocă sau de vreo perioadă de ani. Căutarea primitivului în artele plastice se îngemănează cu o căutare a Simplităţii.

Pentru ca acea Coloană fără sfârşit să se poată înălţa înspre ceruri, trebuia să fie jertfit cineva. Daedalus, după ce a construit Labyrinthul, încercând să evadeze din el, a inventat aripile, iar fiul său, Icarus, s-a prăbuşit. Am dat din nou peste Labyrinth pe când mă străduiam să-mi închid Păsările măiastre sub bolta unui templu indian, nemaiînţelegând cum să ademenesc, peste ele, lumina. Amintindu-mi de Coloana fără sfârşit din România şi de astrele care se roteau deasupra ei, chemându-i zborul, am renunţat, în concepţia mea, la bolta de marmură, care trebuia să copleşească Măiestrele… Aceste opere, ca să poată să se înalţe, implorau o libertate deplină; şi, atunci, am avut revelaţia a cum să evadez din La­byrinth… “


Free website hit counter

var sc_project=6753314;var sc_invisible=1;var sc_security=”9c4f7fca”;

counter on tumblr
Tags: ,

EL şi EA – parte din geometria sacră

Posted in esenţa zborului on September 18th, 2010 by -X-

“Opera de artă trebuie să fie creată ca şi o crimă perfectă – fără pată şi fără urmă de autor… “
Constantin Brâncuşi
S-a zis despre sculptura aceasta ca are ceva din arta civilizatiei Maya. Altii au spus ca aerul ei ludic aduce cu desenele facute de copiii de gradinita, iar cei mai sceptici cu greu voiau sa o accepte ca pe o opera de arta.
Abstractizarea si simplismul vorbesc pe intelesul tuturor, in toate limbile pamintului.
Eu vad aici ceva ce vine din paleolitic si merge nestingherit spre epoca calatoriilor interstelare.
Ceva ce niciodata nu se va schimba. Ceva ce pururi va ramine identic. Comuniunea dintre un EL si o EA.
Iluzia data e ca EI privesc lumea printr-un singur ochi. Sau poate ca numai la prima vedere avem de a face cu o iluzie. Caci privind mai mult intelegem ca aceasta e de fapt realitatea ascunsa a lucrurilor.
E vorba de un cub al perfectiunii, in care, EI , reintregesc sfera din care, in timpuri imemoriale, au fost desprinsi.
imagine blog – Sarutul, sculptură în calcar – 1916, Muzeul de Artă din Philadelphia, SUA

Free website hit counter

var sc_project=6753314;var sc_invisible=1;var sc_security=”9c4f7fca”;

counter on tumblr
Tags: ,

cel mai …

Posted in esenţa zborului on February 4th, 2010 by -X-

Printre darurile reale si virtuale primite in acest an (iar Mos Craciun a fost destul de darnic :) ), se afla unul deosebit.
E vorba de doua fotografii ce il infatiseaza pe Constantin Brancusi alaturi de Victor Brauner.
In prima fotografie il vedem pe Brancusi, cu barba alba si palarie pe cap. Cel ce sta cu spatele, in dreapta imaginii, e pictorul Victor Brauner.

Urmatorul cadru il aduce in prim plan pe Brauner, cu tigara in gura si miinile in buzunar.
Nu stiu cine e personajul ce sta mereu cu spatele la fotograf.

 

Fotografiile au fost insotite de o intrebare. Raspunsul il voi da aici.

Ce dar ti-ai dori cel mai mult ?

Cel mai frumos dar nu e ca cineva sa-mi faca portretul. Mi s-a mai facut, sau …
Cel mai frumos dar ar fi ca cineva sa scrie o carte numai si numai pentru mine, special pentru mine.
… sa devin unica cititoare a acelor file. Cartea sa fie un roman fantastic de interesant, un roman care sa sfideze logica si realitatea si tot ceea ce tine de ele :)

Stiu ca dorinta (de un egoism extrem) nu mi se va indeplini vreodata dar asta nu ma face sa renunt sa sper ca intr-o zi voi primi acest minunat si nemeritat dar.

Multumesc pentru fotografii. E cel mai frumos cadou primit in 2009.

Cititorule, care ar fi “cel mai cel” cadou pentru tine? 


Free website hit counter

var sc_project=6753314;var sc_invisible=1;var sc_security=”9c4f7fca”;

counter on tumblr

Leda

Posted in esenţa zborului on September 2nd, 2009 by -X-

Voi apela din nou la amintirile sculptoritei Malvina Hoffman …

“Iti amintesti de povestea din mitologie in care o divinitate se transforma in lebada pentru a atrage dragostea Ledei?. “

Dintr-o data, faţa i-a intinerit si in ochi i-a aparut un zambet de copil şugubăţ. S-a aplecat pentru a pune in priza un fir electric.
” Ei bine, eu n-am crezut niciodata in povestea asta”, a murmurat el.

O forma ciudata de disc a inceput sa se invarteasca incet in fata noastra cu o miscare aproape imperceptibila, oglindind pe suprafata-i lucioasa obiectele din atelier si chiar chipurile noastre intr-un amestec mereu schimbator de lumini si de umbre.

“Niciodata nu mi-am inchipuit ca un barbat s-ar putea transforma in lebada, pe cand pentru o femeie asta e cu putinta, chiar foarte usor. O recunosti in lebada asta? “

Am privit cu mai multa atentie sculptura in timp ce el isi plimba degetele de-a lungul contururilor ei, spunand:

“Vezi cum ingenuncheaza cu trupul putin plecat pe spate? Luminile astea intense arata locul sanilor si al capului care au luat forma de lebada. Invartindu-se, ele se transforma necontenit, capatand astfel o viata noua, un ritm nou. Le poti deslusi?”
…………………………………………
Reamintesc ca Zeus, pentru a putea fi impreuna cu Leda, a luat chip de lebada. Constantin Brâncuşi nu putea concepe transformara unui barbat in lebada. Desi s-au gasit destui cumparatori pentru aceasta lucrare, el nu a vindut-o nimanui. A ramas in atelier pina in ziua mortii sculptorului. La ora actuala Leda poate fi admirata la Atelierul Brâncuşi de la Centrul Pompidou din Paris.

http://www.amazon.co.jp/Brancusi-Leda-Carnet-lAtelier/dp/2858509859

Mie imi place povestea deoarece se dovedeste inca o data, daca mai era nevoie, ca nu exista barbat care sa poate rezista unei femei ce i-a furat inima, indiferent daca e un simplu si Anonim muritor … sau Zeul Zeilor, Zeus:)


Free website hit counter
Tags: ,