I quit.

Pierduta intre atatia oameni tehnologizati, desi inca nu m-am dumirit cum poate fi culoarea culoare, am ajuns la concluzia (e drept, cateodata gandesc foarte incet ) ca ideea de viata personala pierde teren..in favoarea unei vieti sharuite cu toata lumea pe bloguri, facebook, twitter sau alte retele sociale (chiar nu-mi place asocierea asta de cuvinte, cred ca tocmai din cauza ca suna a impersonal. sau de fapt, daca actualizam totul, se cheama ca ideea de retea sociala doar da un alt inteles cuvantului “personal”?! ).
Ca ma reprezenta, ca nu ma reprezenta, s-a intamplat uneori sa fac acelasi lucru. Fratilor, ma duc la mare! Sau nu, mai bine la Paris! Sau..let me think! Si-apoi, intr-o zi – numai trebuie sa fie speciala, abia astept sa va pot spune ca in sfarsit port chiloteii aia roz pal cu floricele de i-am luat ultima oara de la H&M, noroc ca erau la oferta.
…
Asadar nu o sa ne mai vedem/citim pe blog, ca nu mai simt online pentru toata lumea.

Andrei, sper ca nu o sa te tina mult supararea.
Oricum, multumesc pentru locsorul cald pe care mi l-ati dat pe blogu.lu
Daca ma raz(online)gandesc tot aici ma intorc, ca m-am simtit bine sa scriu pentru oameni dragi – care te mai mustruluiesc ca ai ramas in urma cu blogul si-ti mai spun ca le e dor sa citeasca ceva nou. (vezi Crispy sau Mihai ; sau chiar Andrei (chiar asa! oare exista bloguri care pot fi citite numai daca sti parola? o parola asa, ca pentru prieteni. )

Ne-auzim pe alte cai, un pic mai individualizate.

Semnat: Felicia
//”Only a little while and Nature, the universal disposer, will change everything you see and out of their substance will make fresh things, and yet again others from theirs, to the perpetual renewing of the world’s youthfulness.” Marcus Aurelius