Hai nu mai spune

Cum lumea se derulează după legile naturii, iar legile naturii sunt stabilite, evident, de coeziunea traseelor mentale ale fiinţelor dintr-un anumit biotop, Firescul determină ierarhiile sociale şi standardele de interacţiune dintre indivizi.
Firescul se cunoaşte a fi de trei tipuri, şi anume:
- Firescul Agrar
- Firescul Modern
- Firescul Post-Modern

În România sfârşitului de prim deceniu al mileniului trei, Firescul Modern începe să cuprindă tot mai multe oraşe, prevăzându-se definitiv instalat în mediul urban în decurs de mai puţin de o decadă. Dacă Bucureştiul, Timişoara sau Clujul şi-au reglat deja solid legile naturii la Firescul Modern, anumite zone ale ţării prezintă, totuşi, evoluţii încetinite, creând un Firesc Intermediar, un fel de hibrid agraro-modern. Însă despre Craiova vom vorbi altădată.

Spre finalul Firescului Agrar, în fauna populaţiei româneşti a apărut cocalarul. Coincidental sau nu, a apărut relativ simultan cu creşterea popularităţii manelelor şi a devenit un cuvânt foarte uzual din limbajul colocvial. Legătura cocalarului cu manelele este, însă, şubredă, după cum vom discuta mai încolo.

“De la statutul de simplă insultă, mai curând vulgară, cuvântul a devenit un termen la modă, folosit pentru a categoriza şi a ironiza un anume tip social. Sensul e imprecis, cu graniţe vagi, dar tocmai această deschidere, asociată cu o componentă intens emoţională e specifică termenilor de evaluare negativă, deveniţi insulte.”
Rodica Zafiu, România Literară

În Firescul Modern, cocalarismul capătă, însă, noi nuanţe şi sensuri mult mai clar definite. Astfel, cocalarului i se adaugă dimensiunea epatării, a kitsch-ului şi, în general, a parvenitismului, a străduinţei excesive de a poza într-un anumit arhetip social, făcând referire cu precădere la preferinţele muzicale.

După glandele cele mai active, cocalarii pot fi de posesie (tre’ să am), de vestimentaţie (tre’ să port) şi de epatare (tre’ s-arăt).
Astfel, în 2009 putem identifica în marile oraşe ale ţării patru mari categorii de cocalari, fiecare cu subdiviziunile sale.

1. COCALARUL SPORTIV
Este în mare parte un cocalar de posesie şi de vestimentaţie

A. Cocalarul Treningar
Arată de parcă ar fi veşnic la ora de sport. Preferă încălţămintea sport albă şi treningurile, motivând că aşa se simte cel mai lejer. Este unul din prototipurile cocalarului, infirmând astfel vreo legătură implicită a cocalarului cu manelele.

B. Cocalarul Moto
Este pasionat de motoare. Atârnă prin OMV-uri, îşi tunează maşina, fie ea şi doar o Dacie, iar apoi agaţă tipe cu bolidul. Când nu are maşină sau scooter, se simte om doar pe jumătate, asta făcându-l cocalarul perfect de posesie.

C. Cocalarul Fitness
Merge la sala de forţă în mod excesiv spre a-şi spori masa musculară, fără de care nu se simte destul de capabil în a cuceri femele. Există, însă, şi cocalari fitness înnăscuţi, care au tendinţa de a se angaja ca bodyguarzi sau de a deveni interlopi de mare succes.

D. Cocalarul Ultra
Pasionat de fotbal şi de cele mai multe ori italofil. Simte nevoia de apartenenţă la haită (brigăzi ultra pe stadioane), împreună cu care se simte mai puternic. Asemănător ca vestimentaţie cu englezescul chav.

2. COCALARUL CLUBBER
În mare parte cocalar de posesie şi epatare. Frecventează des localuri special amenajate pentru consum de substanţe dezinhibante, urmate de dansul împerecherii pe muzică repetitivă. Este de asemenea adept al dansului de auto-mângâiere a ego-ului, numit generic “am înţeles tot”.

A. Cocalarul Manelist
Nu, nu este un pleonsam. Este, însă, unul din deschizătorii de drumuri ai cocalarismului, izvorât din discotecile de la sate care, întocmai ca în popularizarea rock’n'roll-ului în anii ‘40, au promovat într-o manieră underground manele în întreaga ţară.
Manelistul se simte cel mai bine la nunţi şi la botezuri, dar frecventează şi localuri special amenajate pentru ascultarea de manele, sau restaurante închiriate.

B. Cocalarul Houser
Este cel mai răspândit dintre cocalarii clubberi şi are cea mai largă gamă de localuri disponibile. Uneori nu se consideră houser, ci fan al muzicii techno, sau minimal. Nu este un proscris ca manelistul şi nici nu se simte rebel ca urbanul.

C. Cocalarul Urban
Păstrând aceleaşi ritualuri ca şi ceilalţi cocalari de clubbing, Cocalarul Urban are o conştiinţă sporită a ambalajului în care se prezintă. Muzica specifică adunărilor urbanilor este drum and base, iar vestimentaţia poate conţine influenţe raggatonice. Este cocalarul perfect de vestimentaţie.

3. COCALARUL RAGGATONIC
Se identifică puternic cu cultura rasta, diferenţierea dintre caste făcând-o gradul de cunoaştere a acesteia. Etalarea este invers proporţională cu acest grad de cunoaştere.

A. Cocalarul Raggatonic Nefumător
Va milita întotdeauna cel mai fervent pentru legalizarea Marijuanei, chiar dacă nu o consumă decât eventual sporadic, prin răspândirea necontenită de slogane sau prin portul de articole de îmbrăcăminte inscripţionate cu mesaje în acest sens. Este de cele mai multe ori adolescent.

B. Cocalarul Raggatonic Fumător
Faptul că fumează îl face să creadă că a înţeles mai bine lumea. În general suferă de lene şi lipsă de motivaţie. Dezvoltă paranoia, nu îi place să îi fie rostit numele în public, adoptă pseudonime (în special în mediul online) cu care se identifică şi chiar prezintă. Centrii vorbirii fiindu-i inhibaţi, se exprimă de multe ori prin arte vizuale sau muzică, la care, însă, rămâne un etern novice.

4. COCALARUL RUACHER
Dacă la “cocalarul manelist” ochiului superficial i s-ar fi putut părea că vede un pleonasm, aici acelaşi ochi neavizat poate avea tendinţa de a vedea un oximoron. Reamintesc, însă, că un cocalar nu reprezintă o entitate propriu-zisă a arhetipului pe care îl imită, ci rămâne strict un imitator (vezi şi sluţirea termenului “rocker” într-unul cu conotaţii înjositoare).

A. Cocalarul Pentatonic
Capacitatea lui de a discerne muzica rock se rezumă în mare la blues-rock şi baladele trupelor consacrate la TV. Trupe catalogate de media ca fiind “monştri sacri” precum Led Zeppelin, The Doors, Nirvana, Pink Floyd (fără Syd Barret), Guns N’ Roses, Metallica sau Iron Maiden constituie limita cocalarului pentatonic în înţelegerea fenomenului rock, îndeajuns însă cât să îl facă să poarte blugi sau geacă de blugi cu aerul că ar fi Axl Rose.

B. Cocalarul de Cenaclu
Păstrând o moştenire pseudo-culturală dinainte de 1989, acesta are pretenţia că este cult, este un romantic siropos şi suferă de un românism exagerat. Cititul de cărţi ca acumulare de palmares, muzica folk, drumeţiile pe munte şi spiritul “Vama Veche” sunt elemente specifice ale acestor demni urmaşi ai lui Adrian Păunescu.

C. Cocalarul Neotrist
Precum ceilalţi cocalari ruacheri, şi neotristul doreşte să aparţină unui grup de rebeliune, mizând însă pe partea tristă sau liniştită a lucrurilor. Deşi termenul “emo” a fost popularizat de media, acesta nu reuşeşte să cuprindă decât o anumită facţiune a neotriştilor, şi anume doar pe cei mai extravaganţi şi cu tulburări mai accentuate.
Neotristul aderă la cultura indie, frecventează blajin cafenele cu o regularitate sfântă, epatează în spaţii publice centrale de mare circulaţie pietonală şi suferă de un complex de superioritate faţă de confraţii săi cocalari de alte tipuri.

D. Cocalarul Panchist*
Umblă în haită, nu necesită spălare şi nici loc de muncă. Pledează pentru egalitate între sexe, anti-rasism şi anarhie bătându-se cu oricine şi dormind pe unde apucă. Traiul îi este asigurat în mare prin procedelul numit chetă.

Dezvoltarea tipurilor de cocalari şi apariţia a noi şi noi subramuri ale cocalarismului este iminentă, iar cu cât Firescul Modern este mai bine împământenit în societatea românească, cu atât aceste arhetipuri vor deveni mai evidente. Nu îmi este deloc străină clasificarea încercată de Radio Guerilla, denumită “Atlas de mitocănie urbană”, clasificare făcută, însă, superficial, doar “la caterincă” şi axată pe specificul bucureştean. În caz de confuzie, ochiul neîncrezător poate arunca o privire spre castele cocalareşti specifice ţărilor occidentale, aflate aproape în trecere spre Firescul Post-Modern, unde cu siguranţă ne vom face şi noi intrarea peste aproximativ 20 de ani.

*sugerat de wutangmetal

This entry was posted on Monday, December 7th, 2009 at 8:12 am and is filed under Uncategorized. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.