Fonduri europene 2011

decembrie 28th, 2010 Fără comentarii
Categories: Articole Tags:

Sprijin pentru cofinanţare

iunie 28th, 2010 Fără comentarii

Cofinanţare din partea instituţiilor financiar-bancare din Romînia

Cofinantare fonduri europene

Categories: Articole Tags:

Comisia Europeana a decis reluarea platilor in cadrul POSDRU

iunie 28th, 2010 Fără comentarii

Comisia Europeana a decis reluarea platilor in cadrul POSDRU ca urmare a misiunii de audit desfasurate saptamana trecuta. Misiunea de follow-up a Comisiei Europene a analizat modul in care AMPOSDRU a eliminat deficientele constatate la auditul anterior. Suspendarea temporara a platilor in cadrul POSDRU a fost decisa de catre CE in urma misiunii de audit din luna decembrie 2009. Ca urmare a acestei masuri, conducerea Ministerului Muncii a decis schimbarea din functie a fostei conduceri AMPOSDRU

Dezvoltarea infrastructurii de CD a întreprinderilor şi crearea de noi locuri de muncă pentru CD

mai 13th, 2010 Fără comentarii

Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial “Creşterea Competitivităţii Economice” (“POS CCE”) anunţă lansarea Apelului pentru Dezvoltarea infrastructurii de CD a întreprinderilor şi crearea de noi locuri de muncă pentru CD, avand ca termen limita de depunere data de 2 septembrie 2010, ora 17:00.

Comisiei Europene publica primul raport privind Fondurile Europene 2007-2010

aprilie 7th, 2010 Fără comentarii

Conform unui raport adoptat pe data de 31 martie 2010, privind programele de coeziune pentru perioada 2007-2013, în ultimii trei ani s-au alocat 93 de miliarde EUR sau 27 % din finanțarea UE pentru proiecte de investiții în locuri de muncă și creștere economică în Europa. Prezentat de comisarii Johannes Hahn (Politica regională) și László Andor (Ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziune), raportul evaluează, pentru prima dată, rata progreselor înregistrate de fiecare țară în îndeplinirea obiectivelor UE aprobate. Raportul arată cât de bine și-au aliniat statele membre programele la obiectivele UE de creare de locuri de muncă și de creștere economică și contribuie la o dezbatere deschisă privind realizările și problemele programelor politicii de coeziune. În continuare, raportul cere statelor membre să îmbunătățească punerea în aplicare a programelor, să utilizeze în mod optim banii acordați prin politica de coeziune, de exemplu în sectorul căilor ferate, pentru proiecte-cheie în sectoarele energiei și mediului, precum și în domeniul incluziunii sociale.

http://www.eufinantare.info/raportul-absorbtiei-fondurilor-europene-2007-2010.html

Categories: Articole Tags: ,

Sprijin pentru consolidarea şi modernizarea sectorului productiv prin investiţii tangibile şi intangibile în întreprinderi mari

martie 10th, 2010 Fără comentarii

Autoritatea de management a POS CCE a publicat dupa 4 luni de zile de la publicarea Ghidului Solicitantului in varianta consultativa, varianta finala  si totodata deschiderea liniei de finantare “Sprijin pentru consolidarea şi modernizarea sectorului productiv prin investiţii tangibile şi intangibile în întreprinderi mari

Categories: Articole Tags:

Nivelul absorbtiei fondurilor europene in Romania in perioada 2007-2009

ianuarie 31st, 2010 Fără comentarii

Capitolul 1 –  Fonduri Europene

Ce sunt fondurile europene?

Fondurile europene post aderare 2007-2013 sau fondurile structurale şi de coeziune sunt instrumentele financiare prin care Uniunea Europeană acţionează pentru eliminarea disparităţilor economice şi sociale între regiuni, în scopul realizării coeziunii economice şi sociale.

Romania va beneficia de fonduri structurale de circa 28-30 miliarde de euro din partea UE in perioada 2007-2013. 8,5 milioane de euro vor trebui cheltuiti zilnic, inclusiv sambata si duminica, dupa 1 ianuarie 2007.

Capitolul 2 – Politica Regionala a Uniunii Europene

De ce o politică regională?

Uniunea Europeană are 27 de state membre care reprezintă o comunitate şi o piaţă internă de 493 de milioane de cetăţeni, ceea ce provoacă cu atât mai multe disparităţi economice şi sociale între aceste state şi cele 268 regiuni ale lor.

O regiune din patru înregistrează un PIB (produs interior brut) pe cap de locuitor sub 75% din media înregistrată în Uniunea Europeană cu 27 de state membre.

Pentru a fi solidari şi pentru a rămâne competitivi

Obiectivul politicii regionale europene este de a concretiza solidaritatea Uniunii prin coeziunea economică şi socială, reducând discrepanţa dintre nivelurile de dezvoltare ale diverselor regiuni.

Printr-o abordare specifică, politica regională europeană aduce o valoare adăugată acţiunilor întreprinse pe teren şi contribuie la finanţarea unor proiecte concrete în favoarea regiunilor, oraşelor şi locuitorilor acestora. Ideea este ca regiunile să devină capabile să-şi joace din plin rolul în favoarea creşterii economice şi competitivităţii şi să-şi împărtăşească ideile şi bunele practici. Acesta este, de altfel, obiectivul noii iniţiative intitulate „Regiunile, actorii schimbării economice”. Întreaga politică regională respectă priorităţile Uniunii Europene în materie de creştere economică şi ocupare a forţei de muncă (a se vedea strategia de la Lisabona).

Pentru a face faţă preocupărilor secolului XXI

„Ce fel de Europă ne dorim – pentru noi şi pentru generaţiile viitoare? Ne dorim o Europă dinamică, lider în domeniul ştiinţelor şi tehnologiilor. Ne dorim o Europă productivă, în care fiecare să aibă un loc de muncă, o Europă solidară, în care persoanele bolnave, persoanele în vârstă şi persoanele cu handicap să beneficieze de îngrijiri, o Europă în care să domine justiţia, fără discriminări, în care fiecare să se bucure de drepturi egale în materie de muncă şi de educaţie, o Europă fără poluare, care acordă atenţie mediului şi care participă în mod activ la soluţionarea marilor probleme mondiale, o Europă care susţine valori împărtăşite şi apărate de toţi. Iată Europa pe care o numesc Europa dorinţelor mele şi ştiu că stă în puterile noastre să o creăm astfel.”

Obiective principale

Iată modul în care Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), Fondul Social European (FSE) şi Fondul de Coeziune contribuie la realizarea următoarelor trei obiective: „Convergenţă”, „Competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă” şi „Cooperare teritorială europeană”.

Obiectivul „Convergenţă” este destinat să îmbunătăţească condiţiile de creştere economică şi factorii care contribuie la o reală convergenţă pentru statele membre şi regiunile cel mai puţin dezvoltate. În Uniunea Europeană cu 27 de state membre (UE 27), acest obiectiv se referă la 84 de regiuni situate în 17 state membre, cu alte cuvinte 154 de milioane de locuitori al căror PIB pe cap de locuitor este sub 75% din media comunitară. Într-un sistem de suspendare progresivă a ajutorului („phasing out”), acest obiectiv include, de asemenea, alte 16 regiuni care numără 16,4 milioane de locuitori şi care dispun de un PIB care depăşeşte cu puţin pragul, ca urmare a efectului statistic al extinderii Uniunii Europene. Sumele alocate obiectivului se ridică la 282,8 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 81,5% din suma totală, repartizate după cum urmează: 199,3 miliarde pentru regiunile aflate sub incidenţa obiectivului „Convergenţă”, 14 miliarde pentru regiunilor care se află în etapa de suspendare progresivă a ajutorului, iar 69,5 miliarde pentru Fondul de Coeziune, care se aplică în cazul a 15 state membre.

Regiunile de nivel NUTS 2 cu un PIB (produs intern brut) pe cap de locuitor sub 75% din media comunitară sunt eligibile pentru obiectivul „Convergenţă”:

• Bulgaria: întreg teritoriul

• Republica Cehă: Střední Čechy, Jihozápad, Severozápad, Severovýchod, Jihovýchod, Střední Morava, Moravskoslezsko

• Germania: Brandenburg-Nordost, Mecklenburg-Vorpommern, Chemnitz, Dresden, Dessau, Magdeburg, Thüringen

• Estonia: întreg teritoriul

• Grecia: Anatoliki Makedonia, Thraki, Thessalia, Ipeiros, Ionia Nisia, Dytiki Ellada, Peloponnisos, Voreio Aigaio, Kriti

• Spania: Andalucía, Castilla-La Mancha, Extremadura, Galicia

• Franţa: Guadeloupe, Guyane, Martinique, Réunion

• Ungaria: Közép-Dunántúl, Nyugat-Dunántúl, Dél-Dunántúl, Észak-Magyarország, Észak-Alföld, Dél-Alföld

• Italia: Calabria, Campania, Puglia, Sicilia

• Letonia: întreg teritoriul

• Lituania: întreg teritoriul

• Malta: întreaga insulă

• Polonia: întreg teritoriul

• Portugalia: Norte, Centro, Alentejo, Região Autónoma dos Açores

• România: întreg teritoriul

• Slovenia: întreg teritoriul

• Slovacia: Západné Slovensko, Stredné Slovensko, Východné Slovensko

• Regatul Unit: Cornwall and Isles of Scilly, West Wales and the Valleys

Regiunile care ar fi fost eligibile pentru obiectivul „Convergenţă”, în cazul în care plafonul ar fi rămas la 75 % din PIB-ul mediu pentru Uniunea Europeană cu 15 state membre, şi nu pentru Uniunea Europeană cu 25 state membre, beneficiază de un sistem de suspendare progresivă a ajutorului (numit „phasing out”):

• Belgia: Province du Hainaut

• Germania: Brandenburg-Südwest, Lüneburg, Leipzig, Halle

• Grecia: Kentriki Makedonia, Dytiki Makedonia, Attiki

• Spania: Ciudad Autónoma de Ceuta, Ciudad Autónoma de Melilla, Principado de Asturias, Región de Murcia

• Austria: Burgenland

• Portugalia: Algarve

• Italia: Basilicata

• Regatul Unit: Highlands and Islands\

În afara regiunilor aflate sub incidenţa obiectivului „Convergenţă”, obiectivul „Competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă” este destinat să consolideze competitivitatea şi atractivitatea regiunilor, precum şi capacitatea de ocupare a forţei de muncă, printr-o abordare duală. Aceasta constă, mai întâi, în introducerea de programe de dezvoltare pentru a ajuta regiunile să anticipeze şi să fie favorabile schimbărilor economice stimulând inovarea, societatea bazată pe cunoaştere, spiritul antreprenorial şi protecţia mediului şi îmbunătăţind accesabilitatea, iar apoi, în creşterea numărului şi calităţii locurilor de muncă prin adaptarea forţei de muncă şi prin efectuarea de investiţii în materie de resurse umane. Într-o Uniune Europeană cu 27 de state membre, această situaţie este valabilă pentru 68 de regiuni, ceea ce reprezintă 314 milioane de locuitori. 13 dintre acestea, cu alte cuvinte 19 milioane de locuitori, sunt în etapa de instituire progresivă a ajutorului („phasing in”) şi fac obiectul unor alocări financiare speciale datorită fostului lor statut de regiuni sub incidenţa „Obiectivului 1”. Suma de 55 de miliarde de euro, din care 11,4 miliarde pentru regiunile care se află în etapa de instituirea progresivă a ajutorului, reprezintă ceva mai puţin de 16% din alocarea totală. Acest obiectiv se aplică regiunilor din 19 state membre.

Regiuni eligibile pentru suţinere tranzitorie, aflate sub incidenţa obiectivului „Competitivitate şi ocuparea forţei de muncă”:

* Irlanda: Border, Midland and Western

* Grecia: Sterea Ellada, Notio Aigaio

* Spania: Canarias, Castilla y León, Comunidad Valenciana

* Italia: Sardegna

* Cipru: întreg teritoriul

* Ungaria: Közép-Magyarország

* Portugalia: Região Autónoma da Madeira

* Finlanda: Itä-Suomi

* Regatul Unit: Merseyside, South Yorkshire

Fostele programe Urban II şi Equal sunt integrate în cadrul obiectivelor „Convergenţă” şi „Competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă”.

Obiectivul „Cooperare teritorială europeană” este destinat să întărească cooperarea transfrontalieră datorită unor iniţiative locale şi regionale realizate în comun, să consolideze cooperarea transnaţională prin acţiuni menite să favorizeze dezvoltarea teritorială integrată şi să stimuleze cooperarea interregională, precum şi schimbul de experienţă. Peste 181 de milioane de persoane (care reprezintă 37,5% din populaţia totală a Uniunii Europene) trăiesc în zone transfrontaliere. Toate regiunile şi toţi cetăţenii Uniunii fac parte din una dintre cele 13 zone de cooperare transnaţională. Cele 8,7 miliarde de euro (care reprezintă 2,5% din bugetul total consacrat acestui obiectiv) sunt repartizate după cum urmează: 6,44 miliarde pentru cooperarea transfrontalieră, 1,58 miliarde pentru cooperarea transnaţională şi 445 de milioane pentru cooperarea interregională.

Acest obiectiv se bazează pe experienţa dobândită prin fosta iniţiativă comunitară, INTERREG.

Zonele eligibile în UE din cadrul Obiectivului „Convergenţă” şi a Obiectivului „Competitivitate europeană şi ocuparea forţei de muncă”:

Buget disponibil

În cadrul perspectivelor financiare pentru perioada 2007-2013, politica de coeziune dispune de 35,7% din bugetul total european, ceea ce reprezintă 347,410 miliarde de euro (preţuri curente).

Repartizare pe obiective

* 81,54 % pentru obiectivul „Convergenţă”

* 15,95 % pentru obiectivul „Competitivitate şi ocuparea forţei de muncă”

* 2,52 % pentru obiectivul „Cooperare teritorială europeană”

Repartizare pe state membre

Comisia Europeană realizează repartizări indicative anuale pe state membre, în special în funcţie de criteriile următoare: populaţie eligibilă, prosperitate naţională, prosperitate regională şi rată de şomaj.

Fiecare stat membru decide asupra detaliilor legate de repartizarea creditelor pe regiuni, ţinând cont de eligibilitatea pe criterii geografice.

Ajutorul acordat noilor state membre va fi cu 166% mai ridicat (în medie anuală) faţă de perioada de programare precedentă, în timp ce statele membre ale fostei Uniuni Europene cu 15 state membre vor primi aproximativ cu 30% mai puţine ajutoare, ceea ce explică importanţa sistemelor de ajutor tranzitorii, în special pentru o ţară precum Spania.

Etapele politicii

1.  Budgetul consacrat fondurilor structurale şi regulile de utilizare sunt convenite de către Consiliu şi Parlamentul European pe baza unei propuneri din partea Comisiei.

2. Comisia propune „orientările strategice ale Comunităţii în materie de coeziune”, definite în strânsă cooperare cu statele membre. Orientările garantează că statele membre îşi ajustează programarea în funcţie de priorităţile Uniunii, şi anume încurajarea inovării şi a spiritului antreprenorial, favorizarea creşterii economiei bazate pe cunoaştere şi crearea de locuri de muncă mai bune şi mai multe.

3. Apoi, în cursul unui dialog permanent cu Comisia, fiecare stat membru pregăteşte „Cadrul Strategic Naţional de Referinţă (CSNR) care respectă orientările strategice. Regulamentul prevede că fiecare stat membru, după adoptarea orientărilor strategice, dispune de cinci luni pentru a înainta Comisiei propriul Cadru Strategic Naţional de Referinţă (CSNR). Cadrul de referinţă defineşte strategia aleasă de către statul respectiv şi propune o listă de „programe operaţionale” pe care acesta intenţionează să le pună în aplicare. După primirea Cadrului Strategic Naţional de Referinţă (CSNR), Comisia dispune de trei luni pentru a-şi aduce comentariile şi pentru a solicita eventuale informaţii complementare.

4. Comisia validează parţial Cadrul Strategic Naţional de Referinţă (CSNR), precum şi fiecare program operaţional (PO). Programele operaţionale (PO) prezintă priorităţile statului respectiv (şi/sau ale regiunilor) şi modul în care acesta îşi va derula programarea. Există, de altfel, o obligaţie: pentru ţările şi regiunile care se află sub incidenţa obiectivului „Convergenţă”, 60% din cheltuieli trebuie alocate priorităţilor care fac parte din strategia Uniunii în favoarea creşterii economice şi ocupării forţei de muncă (strategia de la Lisabona). În cazul ţărilor şi regiunilor care se află sub incidenţa obiectivului „Competitivitate şi ocuparea forţei de muncă”, procentul este de 75%. Pentru perioada 2007-2013, Comisia Europeană va adopta aproximativ 450 de programe operaţionale. La programarea şi gestionarea PO participă parteneri economici şi sociali, precum şi organisme ale societăţii civile.

5. Odată ce Comisia ia decizia cu privire la PO, este rândul statului membru şi al regiunilor sale să pună în aplicare programele, şi anume să selecteze miile de proiecte care vor fi puse în aplicare în fiecare an, să le controleze şi să le evalueze. Toate aceste activităţi se efectuează prin intermediul aşa-numitelor „autorităţi de gestionare”, proprii fiecărei ţări şi/sau fiecărei regiuni.

6. Comisia angajează cheltuielile pentru a permite statului membru să lanseze programele.

7. Comisia achită cheltuielile certificate de către statul membru.

8. Comisia participă la monitorizarea fiecărui program operaţional, alături de statele membre.

9. Pe durata programării 2007-2013, Comisia Europeană şi statele membre prezintă rapoarte strategice.

Gestionarea fondurilor

Cu toate că fondurile structurale ţin de bugetul Uniunii Europene, modul în care acestea sunt cheltuite se bazează pe o împărţire a responsabilităţilor între Comisie şi guvernele statelor membre.

• Comisia negociază şi aprobă programele de dezvoltare propuse de către statele membre şi alocă creditele;

• statele şi regiunile lor gestionează programele, asigură aplicarea acestora şi selectează proiectele pe care le controlează şi evaluează;

• Comisia participă la monitorizarea programelor, angajează şi plăteşte cheltuielile certificate şi verifică sistemele de control instituite.

Pentru fiecare program operaţional, statul membru desemnează:

• o autoritate de gestionare (autoritate publică sau organism de drept public sau privat naţional, regional sau local care gestionează programul operaţional);

• o autoritate de certificare (autoritate sau organism public naţional, regional sau local care certifică situaţia cheltuielilor şi cererile de plată înainte de a fi trimise Comisiei);

• o autoritate de audit (autoritate sau organism public naţional, regional sau local desemnat pentru fiecare program operaţional şi însărcinat cu verificarea bunei funcţionări a sistemului de gestionare şi de control).

O nouă regulă destinată să simplifice gestionarea financiară a fondurilor

Un program = un fond

Datorită acestui principiu, Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) şi Fondul Social European (FSE) pot să finanţeze, fiecare, în mod complementar şi limitat, acţiunile care ţin de aria de intervenţie a celuilalt fond (în limita a 10% din creditele alocate de Comunitate fiecărei axe prioritare a unui program operaţional).

Există o excepţie de la această regulă: Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) şi Fondul de Coeziune intervin împreună pentru programele în materie de infrastructuri şi de mediu.

Angajamente bugetare

Angajamentele bugetare referitoare la programele operaţionale sunt efectuate în tranşe anuale, pentru fiecare fond şi pentru fiecare obiectiv. Comisia angajează prima tranşă anuală înainte de adoptarea programului operaţional. Apoi, Comisia angajează tranşele cel târziu la 30 aprilie în fiecare an.

Deblocarea automată:

O parte dintr-un angajament bugetar este deblocată automat de către Comisie în cazul în care aceasta nu a fost utilizată sau nu s-a primit nicio cerere de plată la sfârşitul celui de-al doilea an de la angajamentul bugetar (n+2).

În baza programelor operaţionale respective, termenul este fixat la sfârşitul celui de-al treilea an (n+3) în perioada 2007-2010 pentru următoarele ţări: Bulgaria, Estonia, Grecia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, Republica Cehă, România, Slovenia, Slovacia şi Ungaria.

Condiţii de finanţare

Strategia de la Lisabona a pus accentul pe următorul aspect:

obiectivele fondurilor trebuie fie axate pe priorităţile Uniunii Europene în materie de promovare a competitivităţii şi de creare de locuri de muncă (Strategia de la Lisabona). Comisia şi statele membre se asigură că 60% din cheltuielile tuturor statelor membre alocate obiectivului „Convergenţă” şi 75% din cheltuielile alocate obiectivului „Competitivitate şi ocuparea forţei de muncă” sunt destinate/alocate acestor priorităţi. Pentru a consulta aceste categorii de cheltuieli, faceţi clic aici (PDF, 79KB).

Mijloace

Fondul de Coeziune

Fondul de Coeziune ajută statele membre cu un produs naţional brut (PNB) pe cap de locuitor de mai puţin de 90% din media comunitară să-şi reducă diferenţele dintre nivelurile de dezvoltare economică şi socială şi să-şi stabilizeze economiile. Acesta susţine acţiuni în cadrul obiectivului „Convergenţă” şi se află sub incidenţa aceloraşi reguli de programare, de gestionare şi de control ca în cazul FSE şi FEDR.

Pentru perioada 2007-2013, Fondul de Coeziune se adresează următoarelor ţări: Bulgaria, Cipru, Estonia, Grecia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, Republica Cehă, România, Slovacia, Slovenia şi Ungaria. Spania este eligibilă, pe bază tranzitorie, deoarece PNB-ul său pe cap de locuitor este inferior mediei înregistrate pentru Uniunea Europeană cu 15 state membre.

Fondul de Coeziune finanţează acţiuni care fac parte din următoarele domenii:

*      reţele transeuropene de transport, în special proiectele prioritare de interes european definite de Uniunea Europeană;

*      mediu. În acest context, Fondul de Coeziune poate interveni, de asemenea, în proiecte din domeniul energiei sau al transporturilor, atâta vreme ce acestea prezintă avantaje clare pentru mediu: eficacitate energetică, utilizarea de surse de energie regenerabile, dezvoltarea transportului feroviar, sprijinirea intermodalităţii, consolidarea transporturilor publice etc.

Suspendarea asistenţei financiare furnizate prin intermediul Fondului de Coeziune se produce prin decizia Consiliului (hotărând cu majoritate calificată) în cazul în care un stat membru care înregistrează un deficit public excesiv nu a pus capăt situaţiei sau acţiunile întreprinse se dovedesc a fi necorespunzătoare.

Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR)

Obiectivul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) este de a consolida coeziunea economică şi socială în Uniunea Europeană prin diminuarea dezechilibrelor regionale. Pe scurt, FEDR finanţează:

* ajutoare directe pentru investiţiile în întreprinderi (în special, IMM-uri) în vederea creării de locuri de muncă durabile;

* infrastructuri legate, în special, de cercetare şi inovare, telecomunicaţii, mediu, energie şi transporturi;

* instrumente financiare (fond de capital de risc, fond de dezvoltare regională etc.) destinate să sprijine dezvoltarea regională şi locală şi să favorizeze cooperarea între oraşe şi regiuni;

* măsuri de asistenţă tehnică.

Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) poate interveni în sprijinul a trei noi obiective de politică regională:

Convergenţă

În regiunile care se află sub incidenţa obiectivului „Convergenţă”, domeniile de intervenţie FEDR se concentrează asupra modernizării şi diversificării structurilor economice, precum şi asupra păstrării şi creării de locuri de muncă durabile. Acţiunile întreprinse prin FEDR curpind următoarele domenii:

* cercetare şi dezvoltare tehnologică (CDT);

* inovare şi spirit antreprenorial;

* societate informaţională;

* mediu;

* prevenirea riscurilor;

* turism;

* cultură;

* transporturi;

* energie;

* educaţie;

* sănătate.

Competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă

Priorităţile obiectivului „Competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă” se concentrează asupra a trei aspecte:

* inovare şi economia cunoaşterii: consolidarea capacităţilor regionale în materie de cercetare şi dezvoltare tehnologică, stimularea inovării şi a spiritului antreprenorial şi dezvoltarea ingineriei financiare, în special pentru întreprinderile legate de economia cunoaşterii;

* mediu şi prevenirea riscurilor: reabilitarea terenurilor contaminate, stimularea eficacităţii energetice, promovarea de transporturi publice urbane nepoluante şi elaborarea de planuri pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor naturale şi tehnologice;

* acces la serviciile de transport şi telecomunicaţii de interes economic general.

Cooperare teritorială europeană

În ceea ce priveşte obiectivul „Cooperare teritorială europeană”, ajutorul furnizat prin FEDR se grupează în jurul a trei axe:

* dezvoltarea de activităţi economice şi sociale transfrontaliere;

* stabilirea şi elaborarea cooperării transnaţionale, inclusiv cooperarea bilaterală între regiunile maritime;

* consolidarea eficacităţii politicii regionale prin promovarea şi cooperarea interregională, prin realizarea de activităţi de conectare în reţea şi prin schimburi de experienţă între autorităţile regionale şi locale.

Caracteristici specifice teritoriale

Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) acordă o atenţie deosebită caracteristicilor specifice teritoriale. Acţiunile întreprinse în cadrul FEDR încearcă să atenueze problemele economice, sociale şi ecologice cu care se confruntă mediile urbane. Zonele cu handicapuri geografice sau naturale (regiunile insulare, zonele muntoase sau zonele cu densitate mică a populaţiei) beneficiază de un tratament privilegiat. Zonele ultraperiferice beneficiază, de asemenea, de un ajutor specific al FEDR pentru a compensa dezavantajele determinate de îndepărtarea lor geografică.

Fondul Social European (FSE)

Fondul Social European (FSE) este destinat să îmbunătăţească calitatea locurilor de muncă şi posibilităţile de ocupare a forţei de muncă în Uniunea Europeană. Acesta intervine în cadrul obiectivelor „Convergenţă” şi „Competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă”.

FSE sprijină acţiunile statelor în următoarele domenii:

* adaptarea lucrătorilor şi a întreprinderilor; sisteme de învăţare pe toată durata vieţii, conceperea şi diseminarea unor forme inovatoare de organizare a muncii;

* îmbunătăţirea accesului la un loc de muncă al persoanelor în căutarea unui loc de muncă, a persoanelor inactive, a femeilor şi a emigranţilor;

* integrarea socială a persoanelor defavorizate şi combaterea tuturor formelor de discriminare pe piaţa muncii;

* consolidarea capitalului uman prin aplicarea unor reforme ale sistemelor de învăţământ şi prin activităţile de conectare în reţea a unităţilor de învăţământ.

Capitolul 3 – Planul Naţional de Dezvoltare

Planul Naţional de Dezvoltare (PND) este instrumentul fundamental prin care România va încerca să recupereze cât mai rapid disparităţile de dezvoltare socio-economică faţă de Uniunea Europeană. PND este un concept specific politicii europene de coeziune economică şi socială (Cohesion Policy) şi reprezintă documentul de planificare strategică şi programare financiară multianuală, elaborat într-un larg parteneriat, care va orienta şi stimula dezvoltarea socio-economică a României în conformitate cu Politica de Coeziune a Uniunii Europene.

Se impune sublinierea clară a caracterului specific al PND 2007-2013. Acesta nu substituie o Strategie Naţională de Dezvoltare Economică, ci reprezintă o componentă esenţială a acesteia. În accepţiunea politicii de coeziune, PND reprezintă un instrument de prioritizare a investiţiilor publice pentru dezvoltare. Raţiunea elaborării PND este aceea de a stabili direcţiile de alocare a fondurilor publice pentru investiţii cu impact semnificativ asupra dezvoltării economice şi sociale, din surse interne (buget de stat, bugete locale, etc.) sau externe (fondurile structurale şi de coeziune, fonduri UE pentru dezvoltare rurală şi pescuit, credite externe, etc.), în scopul diminuării decalajelor de dezvoltare faţă de Uniunea Europeană şi a disparităţilor interne (ex. urban-rural, regiunea X faţă de media naţională etc.). De altfel, PND nu conţine aspecte de reglementare legislativă, construcţie instituţională sau reformă structurală, acestea fiind apanajul altor documente programatice, cum ar fi Programul Economic de Preaderare sau viitorul Program Naţional de Reformă.

Pornind de la discuţiile tehnice cu Comisia Europeană la Capitolul 21 „Politica regională şi coordonarea instrumentelor structurale”, elaborarea PND 2007-2013 a demarat în anul 2004 pe baza ideii că acest document va fi orientat în principal asupra priorităţilor şi obiectivelor compatibile cu domeniile de intervenţie a Fondurilor Structurale şi de Coeziune. Această abordare este justificată atât prin rolul PND de fundamentare generală a accesului la Fondurile Structurale şi de Coeziune, cât şi prin prisma faptului că politica de dezvoltare a României va trebui să se alinieze după anul 2007 la priorităţile comunitare de dezvoltare şi să fie bazată pe măsuri considerate stimuli de dezvoltare socio-economică durabilă la nivel european.

În contextul reformei Politicii de Coeziune a UE pentru perioada 2007-2013 şi a modificării subsecvente a reglementărilor privind managementul fondurilor structurale şi de coeziune, PND reprezintă documentul pe baza căruia va fi elaborat Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007-2013 (CSNR), reprezentând strategia convenită cu Comisia Europeană pentru utilizarea instrumentelor structurale.

Este important de subliniat legătura cu priorităţile europene de dezvoltare. În perioada de referinţă a PND 2007-2013, România trebuie să se racordeze atât la Politica de Coeziune a Uniunii Europene, cât şi la priorităţile Agendei Lisabona, la realizarea cărora va trebui să-şi aducă propria contribuţie. Este de menţionat că propunerile Comisiei Europene privind managementul Fondurilor Structurale în perioada de programare 2007-2013 reflectă o reorientare sporită în sensul susţinerii eforturilor de atingere a obiectivelor fundamentale de la Lisabona şi Göteborg, respectiv creşterea competitivităţii, ocuparea deplină şi protecţia durabilă a mediului. Pe aceleaşi obiective se axează şi Strategia de dezvoltare a PND 2007-2013, în încercarea de a realiza reducerea cât mai rapidă a decalajelor existente faţă de UE prin metode promovate la nivel european şi care vor beneficia de o susţinere financiară substanţială din partea UE.

În ceea ce priveşte Strategia PND, având în vedere obiectivul global de reducere a decalajelor de dezvoltare faţă de UE şi pornind de la o analiză cuprinzătoare a situaţiei socio-economice actuale, au fost stabilite şase priorităţi naţionale de dezvoltare, ce grupează în interior o multitudine de domenii şi sub-domenii prioritare:

- Creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere

- Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport

- Protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului

- Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării şi a incluziunii sociale şi întărirea capacităţii administrative

- Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în sectorul agricol

- Diminuarea disparităţilor de dezvoltare între regiunile ţării.

Acest set de priorităţi asigură continuitatea faţă de priorităţile stabilite în PND 2004-2006 şi a fost agreat de principiu cu Comisia Europeană. Mai mult decât atât, în cadrul negocierilor la Capitolul 21 „Politica regională şi coordonarea instrumentelor structurale” (închise la data de 23 septembrie 2004), autorităţile române şi Comisia Europeană au stabilit viitoarele Programe Operaţionale prin intermediul cărora se vor gestiona Fondurile Structurale şi de Coeziune pe baza domeniilor acoperite de priorităţile sus formulate (cu excepţia agriculturii, dezvoltării rurale şi pescuitului, care vor fi finanţate din instrumente comunitare distincte).

Strategia PND 2007-2013 este structurată pe cele şase priorităţi naţionale de dezvoltare, limitarea numărului de priorităţi fiind de natură să asigure concentrarea resurselor disponibile pe realizarea acelor obiective şi măsuri cu impact maxim asupra reducerii decalajelor faţă de UE şi a disparităţilor interne. Trebuie precizat, însă, că în interiorul acestor priorităţi sunt abordate numeroase domenii / sectoare de intervenţie specifice, cum ar fi educaţia, sănătatea, energia, sectorul comunicaţii şi IT, prevenirea riscurilor naturale etc.

Formularea obiectivelor strategice ce contribuie la realizarea priorităţilor naţionale de dezvoltare încearcă să îmbine, pe de o parte, elementele politicilor sectoriale şi ale politicii de dezvoltare regională, inclusiv prin prisma Strategiei Naţionale de Dezvoltare Durabilă a României „Orizont 2025”, şi, pe de altă parte, orientările strategice la nivel european şi cerinţele specifice legate de accesarea fondurilor comunitare post-aderare.

Strategia PND va fi finanţată din surse multiple. Aşa cum s-a menţionat anterior, PND 2007-2013 va reprezenta un instrument de prioritizare a investiţiilor publice pentru dezvoltare, asigurând fundamentarea generală a direcţiilor de alocare a fondurilor publice pentru investiţii cu impact semnificativ asupra dezvoltării economice şi sociale, din surse interne (buget de stat, bugete locale etc.) sau externe (instrumentele structurale ale UE2, fondurile UE de tip structural pentru agricultură, dezvoltare rurală şi pescuit3, credite externe, etc.). Programarea financiară a PND, care a urmărit realizarea un tablou general realist al surselor de finanţare a dezvoltării ce ar trebui utilizate în perioada 2007-2013 pentru creşterea convergenţei cu UE, a condus la o sumă estimativă globală de cca. 58,7 miliarde Euro, din care cca. 43% reprezintă aportul Uniunii Europene.

În cadrul negocierilor de aderare la Capitolul 21 „Politica regională şi coordonarea instrumentelor structurale”, România şi-a asumat angajamentul de a finaliza PND prin aprobarea sa de către Guvern în decembrie 2005.

În vederea realizării acestui angajament complex, Ministerul Finanţelor Publice, în calitate de coordonator al elaborării PND şi al pregătirilor pentru managementul Fondurilor Structurale şi de Coeziune (conform HG nr. 497/2004), a realizat măsurile şi acţiunile necesare, împreună cu ministerele, celelalte instituţii şi partenerii implicaţi în acest proces şi în conformitate cu cerinţele derivând din reglementările naţionale şi comunitare relevante, precum şi cu calendarul de lucru convenit cu Comisia Europeană.

În primul rând, a fost aprobată HG nr. 1115/2004 privind elaborarea în parteneriat a Planului Naţional de Dezvoltare, care a stabilit principiile de elaborare a PND, rolul diferitelor instituţii în procesul de elaborare şi modalităţile de cooperare inter-instituţională şi de consultare partenerială. În acest sens, a fost constituit Comitetul Interinstituţional pentru elaborarea PND, structura partenerială consultativă la nivel naţional, precum şi şapte grupuri de lucru tematice.

Proiectul final al PND reflectă activităţile intense desfăşurate în perioada mai 2004 – decembrie 2005 de diverse instituţii şi organizaţii implicate în elaborarea documentului, sub coordonarea Ministerului Finanţelor Publice, precum şi consultările parteneriale organizate la nivel naţional, regional şi local.

Capitolul 4 – Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007-2013 (CNSR)

CSNR se implementează prin programele operaţionale, conform obiectivului “Convergenţă” şi “Cooperare Teritorială Europeană”.

Prioritati si actiuni:

- Dezvoltarea infrastructurii de bază la standarde europene – Investiţiile în infrastructură vor duce la îmbunătăţirea reţelelor rutiere şi feroviare, precum şi a navigaţiei pe Dunăre (TEN-T Axele prioritare nr. 7, 18 şi 22) şi vor sprijini dezvoltarea mediului de afaceri şi crearea de noi locuri de muncă. Investiţiile vor îmbunătăţi, de asemenea, accesibilitatea şi inter-conectivitatea dintre drumurile naţionale, judeţene şi locale, căi ferate, aeroporturi şi servicii navale, asigurând inclusiv legături mai bune cu rutele TNT-T. Investiţiile vor creşte accesul la pieţe mai mari şi toate acţiunile vor duce la reducerea duratei calătoriilor şi costurilor de transport. Infrastructura de mediu va duce la îmbunătăţirea sistemelor de management al apei şi deşeurilor menajere, la nivelul standardelor europene. O eficienţă energetică mai mare de-a lungul întregului lanţ de producţie – transport, distribuţie şi utilizare – va duce la îmbunătăţirea calităţii aerului şi va sprijini dezvoltarea durabilă. Eforturile se vor concentra asupra unui management mai eficient al mediului şi a unei utilizări mai eficiente a resurselor naturale.

- Creşterea competitivităţii economice pe termen lung – strategia va ajuta la construirea unei baze de producţie şi antreprenoriale dinamice, va sprijini crearea şi dezvoltarea de noi afaceri, în principal prin investiţii în produse şi servicii de calitate şi în turism. Se vor încuraja inovaţiile, iar aplicarea rezultatelor cercetării şi dezvoltării la oportunităţile de piaţă, accesul la finanţare şi la ITC se vor îmbunătăţi. Întreprinderile mici şi mijlocii vor fi sprijinite prin servicii de calitate de consiliere pentru afaceri, precum şi prin asigurarea accesului la alte tipuri de servicii de care acestea au nevoie pentru a se dezvolta şi a crea locuri de muncă.

- Dezvoltarea şi folosirea mai eficientă a capitalului uman din România – strategia va crea un sistem de învăţământ şi calificare profesională mai performant, care să răspundă nevoilor unei economii moderne şi în plină dezvoltare. Adaptabilitatea, spiritul antreprenorial şi educaţia se vor afla în centrul politicilor în domeniu, iar angajatorii vor fi încurajaţi să investească în capitalul uman. Pentru a beneficia de sisteme educaţionale şi de formare profesională de calitate, va fi nevoie de modernizarea infrastructurii în acest sector, inclusiv prin dotarea cu echipamente şcolare şi ITC. Vor fi sprijinite acţiunile de combatere a excluziunii sociale a femeilor, a grupurilor vulnerabile şi a minorităţilor etnice, care sunt dezavantajate pe piaţa forţei de muncă, astfel încât aceştia să poată beneficia de noile oportunitati de angajre ce se vor crea. Serviciile de sănătate şi îngrijire de mai bună calitate vor contribui la regenerarea economică prin reducerea costurilor şi a perioadelor de inactivitate datorate incapacităţii de muncă.

- Consolidarea unei capacităţi administrative eficiente – Strategia va îmbunătăţi calitatea guvernanţei / administrării în sectorul public. Investiţiile vor ajuta la o mai bună formulare, planificare, furnizare şi gestionare a serviciilor administraţiei centrale şi locale. Acţiunile vor fi centrate în acele zone unde impactul va fi cel mai mare, din punct de vedere al stimulării dezvoltării economice şi a mediului de afaceri, precum şi al luptei împotriva deficienţelor care tarează economia românească.

- Promovarea dezvoltării teritoriale echilibrate – scopul este reducerea disparităţilor de dezvoltare între regiunile României, alături de reducerea ratei de creştere a decalajelor dintre acestea şi promovarea unei dezvoltări regionale echilibrate. Acţiunile vor impulsiona dezvoltarea prin crearea condiţiilor necesare stimulării creşterii economice echilibrate a regiunilor rămase în urmă, precum şi restructurarea zonelor rurale şi urbane. Investiţiile se vor concentra pe consolidarea infrastructurii şi asigurarea legăturilor locale cu reţelele europene şi inter-continentale care conectează România la pieţele internaţionale. Acţiunile vor viza coridoarele şi centrele de dezvoltare existente sau în curs de creare şi vor crea condiţiile necesare dezvoltării concentrate, stabilind conexiunile cu reţelele regionale, naţionale şi trans-Europene. Sprijinul acordat va urmări consolidarea mediului de afaceri local şi regional şi la dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural, care vor duce la dezvoltarea turismului şi a mediului urban.

Capitolul 5 – Nivelul absobtiei fondurilor europene pe Programe Operaționale (PO)

Programele Operationale (PO) sunt documente strategice elaborate de statul membru si aprobate de catre Comisia Europeana care cuprind setul de prioritati multianuale care pot fi cofinantate din Instrumente Structurale, din fonduri ale Bancii Europene de Investitii precum si din alte fonduri. Programele Operationale sunt de doua feluri: regionale sau sectoriale.

Programul Operațional Sectorial pentru cresterea competivitatii economice;

La 12 iulie 2007, Comisia Europeană a aprobat Programul Operaţional pentru România finanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) pentru perioada 2007-2013, denumit Program Operaţional „Creşterea competitivităţii economice”. Bugetul total al programului este de aproximativ 3 miliarde de euro iar asistenţa comunitară se ridică la 2,5 miliarde de euro (aproximativ 12,7% din totalul fondurilor UE investite în România în cadrul politicii de coeziune 2007-2013).

stadiul_absorbtiei_fondurilor_europene_-_pos_cee

Obiectivul investiţiei UE

Obiectivul general îl constituie creşterea productivităţii societăţilor româneşti în conformitate cu principiile dezvoltării durabile şi reducerea disparităţilor comparativ cu productivitatea medie a Uniunii Europene. Ţinta o reprezintă o creştere anuală medie a PIB per salariat de aproximativ 5,5%. Aceasta va permite României să atingă aproximativ 55% din productivitatea medie a UE până în 2015.

Programul Operational Sectorial Infrastructura de Transport

La data de 12 iulie 2007, Comisia Europeană a aprobat programul operaţional pentru România pentru perioada 2007-2013 cofinanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) şi Fondul de Coeziune (FC), denumit „Programul Operaţional – Transport” (POS-T). Bugetul total al programului este de aproximativ 5,7 miliarde de euro, iar sprijinul financiar acordat de Comunitate se ridică la 4,56 miliarde de euro (aproximativ 23% din totalul fondurilor europene investite în România în cadrul politicii de coeziune 2007-2013).

stadiul_absorbtiei_fondurilor_europene_-_transport

Obiectivul investiţiei UE

Obiectivul principal în sectorul transporturilor este acela de a oferi o infrastructură dezvoltată în mod adecvat, modernă şi durabilă, întreţinută în mod corespunzător, care să faciliteze o circulaţie sigură şi eficientă a persoanelor şi a bunurilor la nivel naţional şi european şi care să contribuie în mod pozitiv şi semnificativ la dezvoltarea economică a României.

România are nevoie de legături cu celelalte state europene. De asemenea, costurile ridicate din domeniul transporturilor se datorează lipsei unei infrastructuri corespunzătoare şi/sau unei infrastructuri în stare precară pe teritoriul României. Acest program urmăreşte reducerea perioadelor de călătorie şi astfel a costurilor pentru a ajunge în zone izolate ale României, precum şi asigurarea unor legături adecvate cu restul Europei prin intermediul principalelor axe ale reţelelor transeuropene (TEN-T).

Programul Operational Sectorial de Mediu

La data de 12 iulie, Comisia Europeană a aprobat Programul Operaţional pentru România pentru perioada 2007-2013 cofinanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) şi Fondul de Coeziune (FC), denumit „Programul Operaţional de Mediu” (POS Mediu). Bugetul total al programului este de aproximativ 5,6 miliarde de euro şi asistenţa comunitară se ridică la 4,5 miliarde de euro (aproximativ 23% din totalul fondurilor UE investite în România în cadrul politicii de coeziune 2007-2013).

stadiul_absorbtiei_fondurilor_europene_-_mediu

Obiectivul investiţiei UE

Obiectivul global al programului îl reprezintă îmbunătăţirea nivelului de trai şi a mediului, insistând în special pe respectarea legislaţiei europene în domeniul mediului.

Acest obiectiv ar trebui văzut în lumina adâncirii fără precedent a disparităţilor în cadrul Uniunii extinse şi a eforturilor pe termen lung care vor fi necesare pentru ca România să reducă aceste disparităţi. Având în vedere faptul că necesităţile unor investiţii directe în sectorul de mediu în vederea respectării legislaţiei UE sunt extrem de mari, autorităţile române au optat pentru crearea unui program operaţional specific axat pe infrastructura de mediu, dar care abordează şi alte aspecte legate de mediu.

Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane;

Elaborat în contextul Planului Naţional de Dezvoltare 2007-2013 , POS DRU este uninstrument important în sprijinirea dezvoltării economice şi a schimbărilor structurale. Maimult, investiţiile în capitalul uman vor completa şi vor conferi sustenabilitate pe termen lung creşterii productivităţii. O forţă de muncă înalt calificată, cu un nivel de educaţie ridicat, având capacitatea de a se adapta noilor tehnologii şi nevoilor în schimbare ale pieţelor, esteesenţială pentru o economie dinamică şi competitivă.

stadiul_absorbtiei_fondurilor_europene_-_pos_dru

România va promova politici de piaţăactive pentru creşterea adaptabilităţii şi flexibilităţii forţei sale de muncă şi va investi înservicii pentru dezvoltarea capacităţii productive a acesteia. Se urmăreşte astfel obţinerea unei rate de participare cât mai ridicate pe piaţa muncii, ca fundament al unei economii competitive.

Programul Operational Regional

La data de 12 iulie 2007, Comisia Europeană a aprobat programul operaţional pentru România pentru perioada 2007-2013 cofinanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), denumit „Programul Operaţional Regional” (POR). Bugetul total al programului este de aproximativ 4,38 miliarde de euro, iar sprijinul financiar acordat de Comunitate se ridică la 3,7 miliarde de euro (aproximativ 19% din totalul fondurilor europene investite în România în cadrul politicii de coeziune 2007-2013).

stadiul_absorbtiei_fondurilor_europene_-_por

Obiectivul investiţiei UE

Obiectivul general constă în sprijinirea dezvoltării economice, sociale, echilibrate teritorial şi durabile a regiunilor din România, ţinând seama de nevoile şi resursele specifice ale acestora şi punând accentul pe polii urbani de creştere, pe îmbunătăţirea mediului de afaceri şi a infrastructurii de bază. Regiunile României, în special cele mai puţin dezvoltate, ar putea deveni zone mai atractive în ceea ce priveşte locuirea, interesul turistic, investiţiile şi piaţa forţei de muncă.

Acest obiectiv va fi atins prin alocarea diferenţiată a fondurilor pentru fiecare regiune, în funcţie de nivelul de dezvoltare a acestora şi în strânsă coordonare cu acţiunile puse în aplicare în cadrul altor programe operaţionale.

Această strategie va acorda prioritate regiunilor mai puţin dezvoltate şi, în acelaşi timp, se va acorda o atenţie specială sprijinirii polilor urbani de creştere, care pot contribui la dezvoltarea policentrică a României.

Programul Operational pentru Asistenta Tehnica;

La data de 11 iulie 2007, Comisia Europeană a aprobat Programul Operaţional pentru România pentru perioada 2007-2013 cofinanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), denumit „Programul Operaţional pentru Asistenţă Tehnică”. Bugetul total al programului este de aproximativ 213 milioane de euro şi asistenţa comunitară se ridică la 170 milioane de euro (aproximativ 0,86 % din totalul fondurilor UE investite în România în cadrul politicii de coeziune 2007-2013).

stadiul_absorbtiei_fondurilor_europene_-asistenta_tehnica

Obiectivul investiţiei UE

Obiectivul Programului Operaţional pentru Asistenţă Tehnică (PO AT) la nivel naţional constă în asigurarea sprijinului pentru coordonarea şi implementarea fondurilor regionale în România, garantarea unui sistem fiabil de management şi de monitorizare şi asigurarea unei transmiteri coordonate de mesaje generale referitoare la instrumentele structurale. Toate aceste obiective se reflectă în absorbţia globală şi folosirea eficientă a intervenţiilor instrumentelor structurale.

PO AT vizează să asigure faptul că implementarea instrumentelor structurale în România respectă principiile şi normele privind parteneriatul, programarea, evaluarea, managementul, inclusiv managementul financiar, monitorizarea şi controlul pe baza responsabilităţilor împărţite între statele membre şi Comisie, în conformitate cu dispoziţiile prevăzute de Regulamentul General. De asemenea, programul va sprijini implementarea priorităţilor prevăzute de Orientările Strategice Comunitare pentru Politica de Coeziune.

Programul Operational pentru Dezvoltarea Capacitatii Administrative;

stadiul_absorbtiei_fondurilor_europene_-_pos_dca

POS DCA – Programul Operaţional Dezvoltartea Capacitatii Administrative vizează:

- Să soluţioneze probleme orizontale de management la toate nivelurile administraţiei publice (central şi local), punându-se accentul pe elementele cheie care întăresc credibilitatea administraţiei, în special, procesul de luare a deciziilor, o mai bună reglementare legislativă, responsabilizarea administraţiei publice şi eficacitatea organizaţională;

- Să se orienteze în mod special către îmbunătăţirea procesului de descentralizare a furnizării de servicii în anumite sectoare prioritare (Sanătate, Educaţie, Asistenţă Socială), îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei furnizării de servicii.

Capitolul 6 – Absorbția Fondurilor Europene in perioada 2007-2009, concluzii

La finalul acestui an, rata absorbtiei fondurilor europene se va situa la putin peste 10% din totalul sumelor disponibile in perioada 2007-2009. Ultimele date oficiale, valabile pentru data de 30 noiembrie 2009, arata o rata a absorbtiei de 9,58% si dupa ritmul inregistrat in ultimele luni, putem estima ca sansele sa ajunga la 11% sunt destul de mici. Aceasta inseamna ca Romania va fi atras, pana la finalul anului, aproximativ 600 de milioane de euro din cele 5,624 miliarde disponibile.

stadiul_absorbtiei_fondurilor_europene

In cea de-a doua jumatate a topului, Transportul si Capacitatea administrativa a institutiilor publice. “Transportul” primeste o gura de oxigen in decembrie.

O veste buna pe final de an: in data de 18 decembrie MTI a semnat cu Comisia Europeana finantarea pentru trei proiecte majore, depuse in cadrul axei prioritare 2 – „Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii nationale de transport in afara axelor prioritare TEN-T in scopul crearii unui sistem national de transport durabil”. Aceste 3 proiecte insumeaza circa 400 milioane de euro, adica echivalent a mai mult de jumatate din valoarea proiectelor existente, pana in prezent, pe acest program.

Detalii despre cele 3 proiecte:

* Primul proiect “ Reabilitarea DN24, limita de judet Galati – Vaslui – Crasna si DN24B, Crasna – Albita” are drept obiectiv reabilitarea  a 94.718 km de drum national, intre Galati – Vaslui – Crasna – Albita. Proiectul are un buget total de 147.952.166 Euro, din care 86.622.303 Euro constituie finantare nerambursabila acordata de Comisia Europeana prin Fondul European de Dezvoltare Regionala, restul sumei fiind asigurata de la Bugetul de Stat.

* Proiectul „Reabilitarea drumului national DN1H Zalau – Alesd” are drept obiectiv reabilitarea a 69,334 km de drum national, intre orasele Zalau si Alesd. Proiectul are un buget total de 114.067.355 Euro, din care 67.263.644 Euro constituie finantare nerambursabila acordata de Comisia Europeana prin Fondul European de Dezvoltare Regionala, restul sumei fiind asigurata de la Bugetul de Stat.

Pentru cele doua proiecte mentionate mai sus, beneficiarul este Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania S.A.

* Obiectivul celui de al treilea proiect “Prelungirea digului de nord al portului Constanta” consta in prelungirea digului de nord al portului Constanta cu un tronson de 1 050 m, respectiv de la 4 850 m la 5 900 m. Proiectul are un buget total de 143.990.000 Euro, din care 57.875.480 Euro constituie finantare nerambursabila acordata de Comisia Europeana prin Fondul European de Dezvoltare Regionala, restul sumei fiind asigurata de la Bugetul de Stat.

Beneficiarul acestui proiect este Compania Nationala Administratia Porturilor Maritime S.A. – Constanta.

Conform deciziilor de finantare, cele trei proiecte mentionate vor fi finalizate pana la sfarsitul anului 2013.

Datele nu au fost “prinse” in situatia publicata de Ministerul de Finante, la 30 noiembrie, unde se regasesc numai 2 proiecte mai serioase contractate pe Programul de Transport, finantarea UE insumand, pe acest program, 707 milioane de lei.

Cu aproximativ un an in urma, Ministerul Transporturilor anunta ca primele proiecte au fost transmise spre aprobare Comisiei Europene. Practic, a fost nevoie de un an pentru contractarea celor de mai sus.

Programul de Transport a inregistrat la finalul lunii noiembrie, pentru prima data in istorie, o rata de absorbtie peste 0%, mai exact au existat plati efectuate in valoare de 134 milioane de lei.

Pe ultimele doua locuri din punct de vedere al absorbtiei fondurilor se gasesc Programul Dezvoltarea Capacitatii Administrative (PO DCA) si Programul Operational Asistenta Tehnica.

PO DCA a inregistrat o rata de cheltuire a fondurilor de 1,25%, desi numarul de proiecte contractata este destul de mare – 96 de contracte.

PO Asistenta Tehnica a inregistrat o rata nesemnificativa de absorbtie, de 0,11%, cu numai 13 proiecte contractate. Trebuie spus ca acesta din urma este destinat institutiilor din sistemul de gestionare a fondurilor, pentru a le sprijini in acest proces. Acestea au avut, in total, numai 28 de initiative de a primi finantare, in acesti 3 ani, din care numai 13 s-au concretizat.

Toate drepturile rezervate. Ovidiu LuP

Categories: Articole Tags:

Consultanta în identificarea fonduri europene

ianuarie 24th, 2010 Fără comentarii

Primul pas in accesarea fondurilor europene. Afla astazi ce oportunitati de finantare sunt disponibile pentru afacerea ta.

Consultanta în identificarea fonduri europene

Categories: Articole Tags:

Calendarul orientativ al lansării programului operaţional regional în 2010

ianuarie 20th, 2010 Fără comentarii

Auoritatea de management a POR publica datele estimative de lansare a cerrerilor de finantare prin por. Informatii detaliate: Calendarul orientativ al lansării programului operaţional regional în 2010

Tot prin POR…

ianuarie 14th, 2010 Fără comentarii

Din 11 ianurie puteti depune cereri de finantare nerambursabila din fondurile europene pentru: Dezvoltarea şi consolidarea turismului intern prin sprijinirea promovării produselor specifice şi a activităţilor de marketing specifice

succesuri ;)