S-a demonstrat! E oficial deja! Milenii intregi chinuite de aceasta dilema, milioane de generatii si miliarde de manifestari ale acelorasi boli mintale rapuse de ceva atat de simplu, atat de clar, incat nu poti sa nu te gandesti retoric “Ba, da’ ce zlbz am avut pana acum?! Pitici porno pe creier?!”
Dar, sa nu anticipam. Iata ce s-a-ntamplat. Marele antrenor Mircea Rednic sau “Napoleon din Carpati” cum inspirat i se mai spune, a facut urmatoarea declaratie dupa meciul cu Unirea Urziceni in care a cam mancat bataie : “Sunt sigur că există un Dumnezeu şi tot noi vom câştiga până la urmă.“ Pentru cei care nu stiu pe ce lume traiesc (ei adica, nu io, io stiu prea bine pe ce lume traiesc), trebuie facuta precizarea ca pana la meciul cu Urziceni, Dinamo era cam lidera si traia frumos visul de sigura-participanta-directa-in-Champions-League pe care i-l conferea ocuparea locului intai in Liga I. Dupa meciul direct, Dinamo a cazut sub Urziceni, fiind despartiti de un singur punct, in conditiile in care mai erau de disputat inca doo etape. Intre timp, s-a disputat si penultima etapa, etapa in care Dinamo s-a lins pe bot de titlu, mancand o bataie surata cu moartea de la Brasov, in Groapa. Trecand peste momentele de pura bucurie copilareasca la aflarea acestei vesti, mi-am adus subit aminte de declaratia lui Mircea de dupa meciul cu Urziceni. Si uite asa mi-am dat seama de ce scrie in titlu.
Tot prin prisma acestei declaratii am mai constientizat un lucru : agnosticii au supt pula aiurea pana acum. Agnosticismul nu si-a avut rostul si sunt sigur ca dupa acest eveniment revolutionar pentru istoria omenirii va fi desfiintat si toti cei ce au cochetat cu agnosticismul sau au facut parte din cercul agnosticilor vor fi matrasiti ca sa ne pastram totusi o farama din sanatatea mintala atat de necesara dupa descoperirea acestui adevar teribil. De ce spun ca agnosticismul este ridicol? Pai pentru ca agnosticismul se intemeiaza pe egal. Ori Dinamo nu putea sa faca egal in lupta pentru titlu. Ori lua campionatul ori nu-l lua. Cu alte cuvinte, ori exista Dumnezeu ori nu exista! Alt mit spublerat!
Pentru cei foarte putini si obsedati la cap, care sunt de parere ca este o paralela nesanatoasa cea dintre fotbal si religie, va invit sa reflectati la urmatorul argument.
Avem asa; aforismul lui Malraux : “Secolul XXI va fi unul religios sau nu va fi deloc”. Truismul ca fotbalul este religia secolului XXI. Si ca sa inlaturam orice dubiu, precizarea ca Albert Camus a fost portar o bucata buna de timp. Asa ca, inainte sa judecati, ganditi un pic!!!
E timpul pentru o recapitulare! Rednic a zis ca Dumnezeu nu exista daca Dinamo nu castiga campionatul. Dinamo nu a castigat campionatul => Dumnezeu nu exista! Quod erat demonstrandum.
Frunzaream netul bezmetic, cand, peste ce mi-a fost dat sa-mi petrec ochii?! Peste un titlu de articol! Si iata ce spune acel titlu : Cum poate fi imbunatatit gustul vaginului? Am citit ceva din el, dar m-am lasat pagubit pana la urma, senzationalul pe care-l promitea titul nu era onorat, tocandu-se fisa sforaitor pe partea de dieta-nutritie a posesoarei/posesorului de vagin. Io eram precis ca vor veni cu solutii clasice, dar truiste, la care ma gandeam si io in secundele in care citeam titlul : o lingurita de miere monoflora sau de marmelada de coacaze, o furculita de lapte praf, un varf de cutit de cimbru cu garnitura de oregano, marar si patrunjel(v-ati prins?! patrunjel?!!?), un mini-paner din lavanda umplut ochi cu mini-stridii, trei cotoare de mere padurete, un peţiol de ginko biloba sau doua frunze rostogolite de salvia divinorum. Dar, spre dezamagirea mea, aceste solutii au fost ocolite, directia aleasa fiind cea de formolizare a vaginului. Inainte sa ma plictiseasca usor, dar de-a binelea articolul, am aflat ca vaginul e acid. Cu alte cuvinte : tot pula e bază!
Ieri am venit cu o replica agravant de amuzanta, iar cei carora le-am impartasit-o au zambit suficient cat sa cred ca nu sunt chiar ultimul om. De aceea m-am gandit s-o pun pe blog ca poate s-o gasi macar unu’ care s-o aprecieze la adevarata ei valoare : “A murit nevasta lui Salam :/” si acum, replica mea deosebit de inspirata : “Matache Macelaru’ a dat, Matache Macelaru’ a luat!” . Da-o-n gatu’ ma-sii ca-i rupere, sa fim seriosi!
Si ca sa nu fiu muist pana la capat va voi arata cum trebuie sa decurga o conversatie sanatoasa pe messenger.
Robert : salut
Razvan : salut
robert rrrr has signed out. (13.04.2009 18:34) – mentionez ca nu i-a murit netul, avem asemenea conversatii destul de des. Si nu putine au fost cele pe care le-am tras drept invataminte din aceste conversatii.
Pen’ca nu-s genul de om care sa-si intoarca privirea de la preferintele celor care m-au facut ceea ce sunt (da, da, va stiti voi!) voi injgheba un demers de apropiere din engleza in romana a versurilor imnului “Fell in love with an alien” – cel dedicat gaturilor inrosite din care s-au ridicat artistii-autori The Kelly Family – incercand umil sa pastrez o minima autenticitate pentru a nu pierde din esenta.
Iata versurile in engleza :
Fell in love with an alien
Out in the fields
Where the farmers grow bread
When called for the meals
They took for the shed
Then dark came to fall
And silence was all
A beauty shone bright
Surrounded by light
c’mon now;
I fell in love with an Alien
Fell in love with her eyes
Fell in love with an Alien
I’m telling you no disguise
I’m in love with an Alien
I’m in love with her eyes
I’m in love with an Alien
I’m telling you no disguise
She came looking out babe
for a Romeo ‘caus
She ain’t looking out babe
for a homeboy
I fell in love with an Alien
I’m in love with her eyes
I’m in love with an Alien
I’m telling you no disguise
The moon went to bed
The sun growing red
A scarecrow appeared
And chased her in fear
She send me her love
Her love to me
And then we did grow
A big family
c’mon now;
Fell in love (chorus)
She came looking out babe
for a Romeo ‘caus
She ain’t looking out babe
for a homeboy
Fell in love (chorus)
Si-acum versurile in romana asezonate de interventii descriptiv-interpretativ-critice prestate de subsemnatul pentru o mai desavarsita asimilare a viersurilor:
Cazut in mrejele nurlii ale lui Alien
Afara pa ogor
Unde taranii cultiva paine
Cand le suna talanga de cina
Se-ngramadesc catre sura
Suntem introdusi concis si concret in mediul eroului principal pentru a ne face o idee in legatura cu aspiratiile, visurile, valorile si umorile sale. De retinut hiperbola “taranii cultiva paine” care propune un procedeu stilistic original : fast-forward-area cotidianului, pentru ca v-ati prins, nu?! painea nu se cultiva, se cultiva grau, care dupa ce se coace este cules si rafinat la moara in faina din care se face paine (daca pui apa si drojdie).
P-orma s-aseaza bezna
Molcomia inghite tot
Chiparosul straluceste misto
Sugrumat de lumina
Relaxati c-au intrat in paine lejer, ba chiar au introdus-o avantajos, autorii o ard timp d-un catren cu ars poetica pentru a echilibra raportul epic-liric. Nu v-asteptati sa intelegeti ceva pentru ca sunt cuvinte decupate din ziare (specializate pe metafore curajoase, unul ar putea fi varianta samanatorist-americana a Sburatorului) si asezate unul langa celelalt, autorii fiind legati la ochi in timpul procedeului de contopire a cuvintelor. Ca sa va faceti o idee mai buna ganditi-va la cum creeaza cei de la U2 versuri, singura diferenta fiind aceea ca U2 folosesc Biblia actualizata si nu reviste lirice.
Sa purcedem acum;
Prin acest indemn, autorii isi dezvaluie intentia de a se-nfinge direct in miez, in paine fiind deja intromisionati.
M-am dragostit de Alien
M-am dragostit de ochii ei
M-am dragostit de Alien
Iti spun fara-nconjor
Is dragostit de Alien
Is dragostit de ochii ei
Is dragostit de Alien
Iti spun pa bune, sa moara mama
O pictura valoreaza o mie de cuvinte, asa ca voi improviza critic si voi comenta original prin alipirea unui tablou cu ochii lui Alien, ca sa stiti despre ce e vorba. Dobitoc sa fii sa nu te indragostesti de ochii astia : Luna s-a bagat la culcare
Soarele crescand comunist
O paiat-a aparut
Si-a haituit-o-n spaima
Aici aflam cam cum s-a ajuns la povestea de dragoste dintre erou si globii oculari ai Alien-ei prin introducerea cosmogoniei personale. Cosmogonie – ce aduce teribil cu eterna reintoarcere a matricei la numar – care ne baga mintile-n cap in legatura cu asa-zisul arbitrar pe baza caruia am presupus de la bun inceput ca face legea intre cei doi indragostiti. Totul e fixat prin determinare, totul s-a mai intamplat exact cum s-a intampla si acum si se intampla pentru ca asa trebuie sa se intample, iar daca nu s-ar intampla asa, tot s-ar intampla pentru ca trebuie sa se intample si ceea ce trebuie sa se intample se va intampla negresit.
Mi-a trimis dragostea ei
Dragostea ei catre mine
S-apoi ne-am pus pe crescut
Dita’ familia
Aici eroului principal deja i se rupe pula de determinismul al carui sclav este si se abandoneaza rolului deja construit, arzand entuziast sa-si duca firul urzit la capatul sau logic si aritmetic, eliberandu-se astfel, paradoxal, de robia sortii harazite. Asa ca pune de-o familie numeroasa prin care aflam cum s-a format de fapt The Kelly Family : capul familiei a invartosat o Alien (ulterior cunoscuta drept Sigourney Weaver).
Dara sa purcedem din nou;
Indemnul este reiterat, de data asta sub zodia adversativului care ne sugereaza fin ca acum s-a cam prins+resemnat, deci o spune un om care a suferit ceva similar unui bildungsroman, de unde si aroma metapovestire care bantuie intregul imn.
M-am dragostit (refren)
Aici refrenul se repeta si chiar nu o face degeaba, da’ sa moara ma-sa daca stiu ce sa mai scriu si sa nu pic in si mai penibil.
A iesit dupa prada, draguta
In cautarea unui Romeo finca
Nu se fereste, draguta
De un baetas de cartier.
Printr-o alegorie eteroclita ne este prezentata sinteza povestirii, ce se detaseaza clar de naratiune, anticipandu-l parca pe Belle de Nuit, acest Kelly Family al zilelor noastre.
instinctul meu de fata mare nu ma insala; un picior scurt; versuri manele te-as ierta; te-n gatu matii,da nu ma dau manele ; structura puli; structura pulii; sloboz in gura film porno; razvan care a supt pula; pule in erectie; poze femei mature goale; poze cu mâini împreunate; nu ramane sculata ; melodi demonice dori me ; lupaceanu adelina; iutub pe care sa le cheme irina ; ion dolanescu eu si maine as vrea sa mor; id-ul: blaxy_g1rls_fanclub; fell an love with an alien versuri in romana; fasia moebius; concurs de supt pula; care este id lu costi ionita; buscu adrian minune; adelina lupaceanu; `poze cu tate lasate ; a sti ce vrei; teodiceea; razvan are o pula; epy; mai ierta daca ai stii ca as veni intr-o zi sa iti zic ca m-am schimbat?; bangbros.com; visez mereu k ma insala.
Asadar; sunteti rataciti in/prin viata si nu stiti cum sa (va) reveniti pe calea cea dreapta de la care ati deviat de pe la 17 ani maxim. Nimic mai simplu! Tastati una din combinatiile de cuvinte de mai sus cand cautati pe gugl si uitati-va la rezultate dupa “blogu.lu/razvan”, n-aveti cum sa-l ratati! Si gata, s-a rezolvat ecuatia! Imi pare rau ca nu mi-a venit ideea asta mai devreme, economiseste o gramada de timp si e si foarte fiabila. Multumesc Gugl Analytics si multumesc Dumnezeului meu Easy-E si celor care au cautat pe gugl dupa aceste cuvinte ajungand pe blog-ul meu. Fara de voi n-as fi ajuns unde sunt acum. Hai Rapiduletu’!
La cerea oprobiului public (Iuliana) voi da curs baterii obrazului din final cu o poezie sanatoasa – ma-ntreb cum o suna cantata la chitara de Victor Socaciu si cu mine declamand, flacarescian. Iata :
S-a mai stins o stea
De pe firmament
Acum chiar de-as vrea
Nu pot pe moment
De ce Doamne, de ce
L-ai luat pe Ion la tine
De ce Doamne, de ce
Cand Puteai Sa ma Iei pe mine
In gradina lui Ion
Toate pasarile dorm
Si-acum doarme si Ion
Doarme cel din veci somn
Cand ma gandesc, Doamne
La viata mea, far’ de Ion
Zau c-as prefera coarne
Dar sa-l stiu bine p-acest mare domn (al Romaniei si nu doar al Romaniei, acest veritabil citoyen d’Europe).
S-a stins marea voce inconfundabil de neasemuita care era Ion Dolanescu. Eram la masa cand am aflat, mancam ciorba si ma uitam pe Realitatea. Tocmai ma pregateam sa inghit un polonic de ciorba din farfurie cand; teroare, aflu de la prezentatoarea stirilor ca s-a dus pe pu*(vezi legenda)… asta, a murit Ion Dolanescu. Va dati seama ca mi-a ramas ciorba-n gat de emotie si am izbucnit in lacrimi (bine, si alte secretii, dar de retinut sunt lacrimile), ciorba fiind destul de fierbinte. Am inceput sa ma gandesc la ce s-a intamplat de fapt si mi-am dat seama imediat : Lui Dumnezeu, probabil ca si mine – aflat la masa, in fata unei oale de ciorba – i s-a facut de-un lautar si ca sa intre mancarea mai bine, l-a chemat pe Ion Dolanescu la el. Probabil ca l-a si ridicat in rang, cel putin serafim, ma gandesc, si cu harpa din dotare l-a inzestrat. Sunt sigur ca odata ajuns acolo s-a intalnit si cu Marian Cozma, aflat in aceeasi situatie cu el, dar transferat in Ceruri pentru cu totul alte talente, deh i se facuse si lui Dumnezeu de-o demonstratie de handbal autentica. In orice caz, am fost zdrobit! Ce se intampla Doamne cu tara noastra?!?! Unde ni se duc valorile grabnic iubitoare de patrie? Ce se intampla cu Tezaurul Marilor Personalitati Romane Din Toate Timpurile? Cate sa mai indure poporul asta umilit si obidit de conspiratiile mondiale? Pana cand?
*Cica ar fi fost vizitat de o prietena de suflet si obida pre numele ei Ileana Constantinescu care ar fi declarat : “Era bine, nu a dat nici un semn că ar fi ceva în neregulă. S-a ridicat ulterior din pat. A căzut şi nu s-a mai ridicat”. Prin zona ar fi fost si Irina Loghin + un preot. Dumnezeu stie ce s-a-ntamplat acolo si probabil ca n-o sa spuna nimanui.
Reclamele din ziua de azi si-au pierdut dumnezeii, inocenta, naturaletea, substanta, hristosii, ma-sii, etc. Asta este tristul si adevaratul adevar. Inainte te uitai de placere la televizor cand bagau reclame, acum scarba iti inunda cerul gurii si te ineci si mori inainte sa se termine spotul publicitar. Va propun, prin intermediul acestui articol, sa ne reamintim cat de bine era si cum se faceau lucrurile inainte. Oricum, era mai bine inainte.
Intotdeauna am fost de parere ca oamenii politici nu sunt, de fapt, oameni. Poza de mai jos, probabil o scapare a civilizatiei extraterestre care ne colonizeaza in secret tara, confirma teoria mea. Voi sesiza autoritatile in masura sa ia masuri, lucrurile nu vor ramane asa!
Cica-i oficial. Pdl s-a aliat cu psd ca sa fie bine la toata lumea. Asa imi plac oamenii astia care reusesc sa treaca peste toate certurile, peste toate balacarelile, peste toti scuipatii aplicati sau primiti in ochi, peste cacatul cu care se manjesc pe maini doar ca sa le-o faca si dusmanilor “ideologici”, sa-i manjeasca si pe ei, peste lege, peste mila, peste patul de spital pentru binele comun, de nu va imaginati. Ma refer la tipul asta de oameni care sunt in stare sa moara pentru o idee, si nu doar sa moara pentru idee, ci sa faca si foamea pana mor pentru acea idee. Oameni care-l au pe Dostoievski in sange, oameni care se raliaza in jurul ideilor dictate de spiritul timpului, fara sa stea pe ganduri, oameni care risca totul pe o carte, dar ce mai carte! Nu stiu, poate sunt io idealist, dar m-astept ca d-acum incolo sa fie nu doar bine, ci ridicol de bine, utopic de bine. Semnele indica catre aceasta directie, numai un orb le-ar ignora!
Si, pana la urma, de ce ar fi asa de irealizabil? Stiu, sunt perfect constient ca mai toti oamenii s-au saturat de clasa politica, ca au avut atatia ani la dispozitie si tot ce-au facut a fost coada la supt pula. Dar, cu toate acestea, de ce n-ar fi tocmai acum timpul potrivit pentru ca politicienii sa faca ceva care sa ne surprinda pe toti?! Adica, ceva pentru sufletul nostru, ceva suspect de marinimos, ceva complet dezinteresat, ceva care sa faca romanii sa iasa in strada, de bucurie! Sa ne dea peste nas, sa se sature de complicitatea asta murdara dintre constiinta faptului ca sunt pielea pulii si structura psihica capabila de a rezista schizofreniei necesare vietii politice din Romania. Sa vina cu programe sociale care sa ne resteze asteptarile, care sa ne faca sa ne gandim ca vrem prea putin de la viata si ca nu e cazul. Sa ne bage in boala prin demersurile intreprinse, sa traiasca prin noi si pentru noi, sa fie constienti ca a fi politician in Romania echivaleaza cu un martiriu, cu un autodafe al vietii personale si sa se comporta ca atare. Nu stiu cum sunt altii, dar io abia astept!
Citind aceste randuri, va veti gandi ca ori sunt imbecil, ori am capiat. Oare chiar sunt imbecil, oare chiar am capiat? Sincer, io nu cred! Nu e nimic pe lumea asta care sa ma impiedice sa cred ca de data asta are sa fie foarte bine, poate chiar perfect de bine. Poate nu ne-om regasi noi in cea mai buna dintre lumi, dar asta nu inseamna ca n-are sa devina in scurt timp dupa ce trec la treaba pdl si psd. Chiar nu.
