În stilul meu

PR este atunci când te întreabă cineva cât fac 2 + 2 şi tu răspunzi cât ai vrea să facă?

De multe ori, când mă întreabă lumea la ce facultate sunt sau cu ce mă ocup şi le răspund relaţii publice, primesc aceeaşi reacţie: capul întors într-o parte, ochii mari şi un zâmbet fals care spune aha. Aceasta mă face să cred că treisfert din oameni nu cunosc defapt noţiunea de relaţii publice; parcă mintea li se transformă într-o coală albă de hârtie când aud de comunicare, oare ce face o persoană care studiază comunicarea şi mai vrea şi să câştige ceva din asta? Nici nu mai zic că atunci când enervez pe cineva îmi aud sintagma Hei, parcă erai la comunicare, aşa ştii tu să comunici? Mai mult de atât, oamenii confundă relaţii publice cu altceva. Nu, nu sunt un marketer, o femeie care lucrează la ghişeu, cineva care bate din uşă-n uşăsă vândă ceva sau vre-o secretară.

Relaţiile publice înseamnă altceva, sunt acel efort planificat şi susţinut, menit a stabili şi menţine bunăvoinţa şi înţelegerea reciprocă între o organizaţie şi publicul său. Adică întreţine relaţia organizaţiei cu media şi public.

Îndatoririle unui specialist în PR sunt:

• el elaborează un program de PR
• scrie comunicate, rapoarte, documente
• organizează conferinţe, evenimente, expoziţii
• se ocupă de managementul crizei
• fluidizează comunicarea internă
• păstrează legătura cu publicul
• menţine compania în centrul atenţiei etc. etc. etc.

Deprinderile şi calităţiile pe care trebuie să le ai ca să lucrezi în PR nu sunt deloc uşor de cultivat, se pare că trebuie:

• să fii sociabil, în primul rând
• să ştii tone de limbi străine
• să lucrezi foarte bine în toate programele online şi office
• să fi răbdător cu toţi care se cred mai deştepţi ca tine
• să lucrezi bine sub stres
• să cunoşti toate mediile de comunicare
• să ştii să comunici bine cu media(pe jurnalişti nu poţi să-i duci cu zăhărelul)
• să ştii să scrii documentele infernale de PR
• să emani încredere şi credibilitate şi lista continuă.

Este foarte adevărat, relaţiile publice au dobândit o conotaţie negativă, nu că mi-ar păsa, care lasă impresia că un om de PR vrea doar să te păcălească, să-ţi ia banii mai repede, să-ţi zâmbească de faţadă şi să te manipuleze. Mai mult, se crede că PR-ul este o meserie de gagici machiate prea tare (n-are farmec fără misoginism) care îşi fac toată ziua unghiile, dau telefoane, dau câte-un like, scriu câte-un post şi vin arătând draguţ la vre-un eveniment. Nici nu mă chinui să combat argumentele căci sunt doar semne de incultură şi neinformare.

Ca viitor om de relaţii publice spun: staţi departe, venim în forţă!