pentru intalnirea bunicilor mei in Ceruri
pentru mama, care nu conteneste sa fie uimitoare; pentru tata, care ramane neclintit dupa fiecare furtuna; pentru Andu, care mi-a aratat cum e sa fii putin luat si si-a implinit visul de a face bungee-jumping
pentru regasirea ingerului meu, care m-a ajutat sa ma intorc spre mine
pentru prietenii vechi, care imi sunt mereu alaturi si fara de care nu ma vad trecuta peste incercari
pentru prietenii noi, care-mi deschid noi orizonturi si care imi propun noi provocari
pentru implinirea dorintei exprimate la inceputul anului …
pentru ca am invatat sa daruiesc fara sa astept ceva in schimb
pentru fiecare zi de maine pe care nu indrazneam sa o astept
pentru sprijinul nemasurat al lui Ady in zilele in care am invatat sa merg pe bicicleta
pentru locurile pe care am avut sansa sa le vad sau sa le re-vad de-a lungul anului: Praid, Muntele Rosu, Geneva – Montreux, Bratislava, Londra, Copenhaga, Helsinborg, Malmo, Vama Veche, Sambata de Sus, Paris…