Azi e ultima zi de extaz. Nu sunt intr-un mood potrivit sa exprim cat de mult mi-a placut Roma, sau mai exact cat m-au impresionat unele chestii din Roma.. dar nu pot sa nu scriu despre asta.
Merita nu un post, ci o mie, merita un blog intreg.
Mare, plina de istorie, impozanta. San Pietro m-a lasat fara glas. Am simtit suflarea divina. Mi-au dat lacrimile si am spus ca trebuie sa fi fost un strop de minune langa mana omului ca sa fi fost realizat asa ceva.
In alta ordine de idei, noroc cu dragele de fete care au organizat asa de frumos excursia. Asa de usor e sa mergi dupa turma fara sa te uiti pe harta si dupa numele strazilor! si cand te gandesti ca eram reticenta fata de relatiile cu fete in general. Mi-am dat seama ca e mult mai placut sa mergi cu fete intr-o excursie – nu mai exista indoiala cand e vorba de intrat in magazine, nu mai exista graba la plecatul de dimineata din hotel si asa mai departe.
Intr-un cuvant, super excursie. mai ales ca m-am detoxifiat oarecum dupa o luna de baut bere si fumat in fiecare zi. Ha!




